Nu se poate face o asociere între opririle neplanificate sau reducerile de putere ale Unităţilor 1 şi 2 CNE Cernavodă şi cauzele accidentului de la Cernobîl, afirmă Forumul Atomic Român – Romatom.
‘Nuclearelectrica acţionează în strictă conformitate cu procedurile de securitate nucleară şi sunt convins că aceste opriri, deşi fără impact major de securitate nucleară, sunt analizate pentru a se asigura că astfel de evenimente să nu se mai repete.(…) Trebuie înţeles că aceste opriri nu sunt un risc asupra securităţii nucleare, nu reprezintă incidente sau accidente, ele fiind pur şi simplu evenimente tehnice care necesită oprirea reactorului’, a declarat Teodor Chirică, preşedinte onorific al Romatom.
Într-un comunicat remis Agerpres, Romatom face o serie de precizări referitoare la opririle neplanificate ale Unităţilor 1 şi 2 CNE Cernavodă şi reducerea de putere a Unităţii 2 din perioada 25 – 29 martie 2018. Astfel, potrivit sursei citate, opririle neplanificate pot fi de mai multe feluri: deconectări automate ale reactorului ca urmare a intervenţiei sistemelor de oprire rapidă; opriri controlate ca urmare a deciziei conservative a operatorilor, la identificarea unor parametri care depăşesc condiţiile standard şi opriri controlate, preventive, datorate necesităţii efectuării unor lucrări de remediere sau de mentenanţă corectivă.
„Deciziile de oprire controlată se iau în conformitate cu normele şi procedurile de securitate nucleară aplicabile în astfel de situaţii. „, precizează Romatom.
Deşi au fost două opriri neplanificate şi o reducere de putere într-o perioadă foarte scurtă de timp, ceea ce generează o stare de preocupare la nivel public, din punct de vedere al securităţii nucleare, riscului pentru personal, populaţie şi mediul înconjurător, aceste evenimente nu au un impact negativ.
„Romatom este convinsă că Nuclearelectrica, prin experţii săi, implementează toate măsurile necesare reducerii frecvenţei unor astfel de evenimente, compania fiind printre cei mai siguri producători de energie nucleară la nivel global”, se subliniază în comunicat.
Reactoarele de la Cernavodă pot face faţă unui accident sever
„În mod nefericit, opririle recente de la CNE Cernavodă au fost asociate în mod eronat condiţiilor premergătoare care au condus la accidentul de la Cernobîl. Această asociere este imposibilă din punct de vedere tehnic din următoarele considerente: diferenţele dintre reactoarele de tip CANDU (tehnologie utilizată la Cernavodă) şi RBMK (cum a fost cel de la Cernobîl) sunt fundamentale.
În cazul reactoarelor CANDU, există 4 sisteme speciale de securitate: două sisteme independente, redundante şi diferite constructiv de oprire rapidă, sistemul de răcire la avarie a zonei active a reactorului şi sistemul anvelopei. (…)
Cauza de bază a accidentului de la Cernobîl a fost o deficienţă de proiectare a sistemului de oprire care, în condiţiile efectuării unui experiment nefericit, ceea ce nu este cazul la CNE Cernvodă, a introdus o creştere necontrolată a reactivităţii urmată de topirea zonei active şi iniţierea accidentului atât de mediatizat”, explică Romatom.
O altă deosebire constă în faptul că reactorul de la Cernobîl nu avea anvelopă de protecţie, iar factorul cheie în eliberarea majoră de radioactivitate în mediu a fost energia rezultată din arderea grafitului, moderator specific tipului reactorului RBMK.
Reactoarele CANDU au sistem de anvelopare şi reţinere a produşilor radioactivi, fiind proiectate pentru a face faţă unui accident sever.
