Consolidarea profilului României în Uniunea Europeană este una dintre priorităţile centrale ale României, inclusiv în contextul demarării pregătirilor în vederea asigurării unei Preşedinţii de succes a Consiliului Uniunii Europene, susţin autorităţile responsabile din Ministerul Afacerilor Externe.

Totuşi, ce înseamnă acest lucru mai pe înţelesul plătitorului de taxe şi impozite din România? Principalii vectori ai acţiunii României în cadrul Uniunii sunt legaţi de promovarea valorilor europene fundamentale şi a consolidării proiectului european. În acest sens, România participă la demersul comun de consolidare a pieţei interne, a creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, inclusiv printr-o politică investiţională activă şi prin susţinerea principiilor care stau la baza pieţei interne. Din perspectiva României, toate aceste măsuri trebuie să aibă ca finalitate reducerea decalajelor de dezvoltare între diferitele state membre şi asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor europeni, inclusiv libera circulaţie a persoanelor. România doreşte să adere la un spaţiu Schengen consolidat şi pe deplin funcţional, pentru ca cetăţenii români să beneficieze de avantajele exercitării depline a dreptului de liberă circulaţie.

În contextul dezbaterilor privind provocările curente la adresa Uniunii, România urmăreşte identificarea celor mai adecvate răspunsuri comune la subiecte de actualitate, precum consolidarea politicii europene de migraţie şi azil sau gestionarea provocărilor la adresa securităţii interne europene. Asigurarea unei vecinătăţi stabile, sigure şi prospere este prioritară pentru România, care acţionează pentru menţinerea unei atenţii sporite asupra regiunii şi susţine Parteneriatul Estic ca instrument de acţiune strategică a Uniunii în raport cu ţările partenere estice, inclusiv în contextul implementării Politicii Europene de Vecinătate revizuite. O atenţie specială revine menţinerii şi consolidării parcursului european al partenerilor estici, cu precădere al Republicii Moldova.

Procesul de extindere este un proiect istoric de succes, care a adus stabilitate, democraţie şi prosperitate pe continentul european. România rămâne o susţinătoare activă a acestuia, ca proiect care a contribuit decisiv la durabilitatea construcției europene, urmărind prioritar promovarea acestei politici pentru asigurarea continuităţii procesului de extindere. România sprijină realizarea de progrese de către statele candidate şi aspirante în avansarea acestora pe calea europeană, pe baza meritelor proprii şi îndeplinirii criteriilor de aderare. România susţine consolidarea relaţiilor Uniunii cu partenerii strategici şi globali. Parteneriatul transatlantic rămâne unul din obiectivele centrale ale politicii externe a României, dar şi ale Uniunii.

În calitate de ţară co-iniţiatoare a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, dezideratul României este concretizarea acestei iniţiative macro-regionale în proiecte de succes, care să constituie un cadru de articulare între obiectivele naţionale şi avantajele ce pot decurge din cooperarea în cadrul macro-regiunii. România se remarcă deja prin proiecte de anvergură precum Proiectul DANUBIUS RI (o infrastructură pan-europeană de cercetare în domeniul delte-fluvii-mări, care va cuprinde un centru de colectare de date la Murighiol şi supersite-uri de cercetare în alte ţări-partenere, cu finanţare paralelă din programul Horizon 2020 şi din Programul Operaţional Competitivitate), proiecte de dezvoltare portuară multi-modală (la Giurgiu, Galaţi, cu finanţare din Mecanismul pentru Conectarea Europei), iniţiative multiple în domenii de avangardă, precum clusterele, educaţia duală. Un interes major este revigorarea rolului Dunării ca rută de transport, împreună cu activităţile conexe (dezvoltarea porturilor, recreere, turism).

În contextul negocierilor prilejuite de revizuirea la mijlocul etapei a Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, obiectivul României este de menţinere a principiilor şi anvelopelor financiare deja agreate, în special în ceea ce priveşte cele două politici tradiționale de interes prioritar – politica de coeziune şi politica agricolă. De asemenea, în perspectiva negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual post-2020, România va continua să promoveze rolul major al Politicii de Coeziune și al Politicii Agricole Comune și menținerea unei finanțări adecvate în cadrul acestora, în vederea susținerii corespunzătoare a obiectivului de asigurare a convergenței la nivel european. De asemenea, România va continua să promoveze interesele în contextul noii Strategii privind Uniunea Energiei şi a acțiunilor de implementare a obiectivelor acestei strategii. Din perspectiva României, prezintă interes deosebit asigurarea dimensiunii securității energetice, dezvoltarea infrastructurii energetice prin diversificarea surselor și rutelor de transport energetic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

3 + 8 =