Președintele turc și cancelarul german se vor întâlni la Berlin, vineri, cu inițiativa unei ambiții de reconciliere, o sarcină complicată de proiecțiile anterioare ale lui Recep Tayyip Erdogan și dificultățile politice ale Angelei Merkel, informează AFP.
O conferință de presă comună este așteptată la prânz.
Într-un articol publicat joi în Germania, Erdogan a dat asigurări că vizita sa va deschide o „nouă pagină“ în relațiile după doi ani de tensiuni, Ankara acuză Berlinul de timiditatea sprijinului său, după puciul eșuat din 2016 și Germania criticând decalajul represiv al Turciei. Președintele turc a declarat, de asemenea, că păstrează „așteptări foarte concrete“, vis-à-vis de Berlin, și anume o participare la lupta neîncetată împotriva urmașilor predicatorului Gulen, acuzat de plănuirea loviturii de stat eșuate, ceea ce au refuzat până acum autoritățile germane.
Cei doi lideri sunt, de asemenea, găsiți în urma atribuirii Euro-2024 Germaniei, în detrimentul Turciei, o luptă în care Erdogan a promis în special susținerea jucătorului german de origine turcă Mesut Özil, care a acuzat federația germană de rasism.
Merkel a cerut fermitate
În ceea ce privește partea germană, cererea Angelei Merkel de a rămâne fermă a crescut în ultimele săptămâni, mai ales că cinci germani rămân reținuți din motive politice din Turcia. „Erdogan trebuie să audă Berlinul care pune la îndoială politica sa, o politică care limitează libertățile, încalcă drepturile omului”, insistă cotidianul conservator „FAZ”.
Această linie este, de asemenea, cea a Verzilor, a stângii radicale, dar și a celei de dreapta (AfD) și a ONG-urilor: Human Rights Watch sau Amnesty International. Demonstrațiile grupurilor anti-Erdogan turcești și kurde sunt programate vineri la Berlin și sâmbătă la Köln, unde se va inaugura o moschee.
Un alt semn de stare proastă a Germaniei: Angela Merkel și alte câteva figuri politice, nu vor participa la cina de stat organizată în cinstea lui Erdogan de către președintele Frank-Walter Steinmeier. Pentru că Berlin nu a digerat greu atacurile neîntrerupte ale președintelui turc, inclusiv acuzațiile sale de „nazism” lansate anul trecut împotriva guvernului german. „Germania și Turcia sunt foarte departe de a avea o relație normală, retorica belicoasă nu este uitată (…) și drumul este încă lung pentru a restabili încrederea”, rezumă președinția germană.
Cancelarul, slăbit de un an de criză guvernamentală și de tensiunile din majoritatea politică a migrației, ar trebui să mențină o anumită distanță. Dar nu vrea să jefuiască Ankara, în timp ce Germania are o comunitate turcă de trei milioane de oameni.
Turcia este, de asemenea, un partener cheie în prevenirea unui nou flux de solicitanți de azil din Siria. Situația din Idlib, ultimul bastion major al rebeliunii, trebuie, în special, să fie discutat cu Erdogan, turcii au până la mijlocul lunii octombrie pentru a accepta insurgenții o zonă demilitarizată, în cadrul unui acord cu Moscova. Motivul este de a evita, pentru ofensiva regimului sirian, retragerea spre Turcia sau chiar Europa a sute de mii de sirieni.
„Islamofobia” în Europa
Subiectul este important pentru Merkel, a cărei decizie de a primi mai mult de un milion de solicitanți de azil în 2015-2016 a dus la un progres istoric a extremei drepte la alegerile parlamentare din septembrie 2017 slăbind în mod semnificativ cancelarul și subminând coeziunea majorității sale.
Președintele turc intenționează să discute despre această forță a partidelor anti-migrație și anti-islam, unele dintre ele chiar făcând loc în guvernele europene. „Creșterea radicalismului de dreapta și a rasismului instituțional este astăzi cel mai mare pericol pentru ordinea democratică a Uniunii Europene”, a spus Erdogan, declarând că „islamofobia” este cea care blochează intrarea Turciei în UE.
În cele din urmă, vrea să vorbească despre economie, în timp ce țara sa se confruntă cu o criză majoră. De asemenea, se așteaptă ca „măsurile” din Germania să sprijine relația în acest domeniu. Grupul german Siemens vizează un mega-șantier a liniilor de mare viteză a căror valoare totală ar putea ajunge la 35 de miliarde de euro.
