O analiză realizată la nivel european relevă faptul că miniștrii români dețin recordul la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește prezența la reuniunile Consiliului Uniunii Europene, instituție a cărei Președinție va fi preluată de către România, în premieră, la 1 ianuarie 2019.
Astfel, miniștrii români au luat parte la peste 90% dintre întâlniri, în timp ce media europeană se situează la 76%. Cifrele prezentate de think tank-ul danez „Europa“ şi citate de „EUobserver“ sunt bazate pe minutele reuniunilor Consiliului Uniunii Europene din perioada 28 iunie 2015 – 1 august 2018.
România preia Președinția Consiliului UE la 1 ianuarie 2019
„România se pregătește cu seriozitate și responsabilitate pentru preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene și își propune ca obiectiv exercitarea unui mandat eficient, desfășurând în acest sens un proces de pregătire intens și susținut. Am creat toate mecanismele instituționale necesare pentru a asigura o pregătire și o desfășurare optimă a mandatului, la nivelul tuturor formațiunilor Consiliului Uniunii Europene, miniștrii români urmând a prezida, pe durata primului semestru al anului viitor, reuniunile la care participă omologii lor din celelalte state membre“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.
Președinția rotativă se schimbă la fiecare șase luni
România va asuma, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotație între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare șase luni. În timpul exercitării Președinției, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituții europene, în special Comisia Europeană și Parlamentul European, lucrând de asemenea în strânsă coordonare cu Președintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.
România va asigura prezidarea reuniunilor la nivel înalt
Președinția rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene și prezidarea formațiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial și tehnic), cu excepția Consiliului Afaceri Externe. Președinția trebuie să acționeze ca un mediator imparțial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.
