Joi, a avut loc, la Cotroceni, întâlnirea internaţională anuală a partenerilor Programului European FOOD (Fighting Obesity through Offer and Demand) – cel mai mare program european de nutriţie.
Cu acest prilej prşedintele Casei Naţionale de Asigurară de Sănătate  Răzvan Vulcănescu a declarat:  ,,CNAS de-a lungul timpului şi în special în ultimii ani a fost la capătul celălalt cel a decontării inclusiv a consecinţelor unui stil de viaţă care s-a schimbat.(….)
Nu ne dorim doar să mai constatăm, să diagnosticăm, să reacţionăm. Ne dorim să ajungem evident într-un concept mult mai eficient în care să prevenim şi să gestionăm mult mai corect.
Tocmai de aceea am semnat recent parteneriate cu asociaţiile de pacienţi, cu Institutul Sportiv Român. Ne dorim să avem o deschidere de parteneriat către zona de educaţie pentru sănătate , o deschidere de parteneriate către zona de nutriţie tocmai pentru a încerca să convingem oamenii să îşi schimbe stilul de viaţă. 
  Poate nu este vorba numai despre angajaţi. Conceptul trebuie să plece inclusiv de la a implementa o nouă viziune şi la nivelul angajatorului care dacă vă uitaţi şi constatăm cu toţii este mult mai flexibil în a acorda o pauză de ţigară angajatului care altfel devine irascibil, consideră că este discriminat decât să acorde o pauză tuturor angajaţilor lucru care evident conduce la creşterea randamentului, la un stil de viaţă mult mai sănătos al angajaţilor pe care îi are. 
  Un proiect foarte ambiţios pe care noi l-am depus şi ne dorim să ne ajute în procesul de luare a deciziilor este un proiect referitor la managementul bazelor de date. Avem foarte multe evidenţe inclusiv care decurg din consecinţele lipsei unui stil de viaţă sănătos. Aceste aspecte vrem să le cuantificăm în perioada imediat următoare şi vrem să ne asiste în procesul de luare a deciziilor atât din punct de vedere al modificărilor legislative cu care dorim să venim – politici publice de îmbunătăţirea a stilului de viaţă, a nivelului de sănătate din ţara noastră …,, a spus şeful CNAS.
Răzvan Vulcănescu a mai făcut referire la şi la prevenţia fraudelor din sistem afirmând că se doreşte ,,inclusiv un concept pe care vrem să îl gestionăm mult mai eficient cel de detecţie şi prevenţie a fraudelor din sistem. Sunt aspecte pe care le avem în vedere, sunt în construcţie şi vin la pachet inclusiv cu rebrenduirea instituţiei care în acest context de An Centenar şi de lună decembrie împlineşte 20 de ani de activitate. Din păcate cifrele indică foarte mulţi factori care s-au schimbat de-a lungul timpului, inclusiv bugetul nostru este de şapte ori mai mare decât cel iniţial dar foarte multe din fonduri se cheltuie în zona de curativ, în zona de reactiv în loc să ne orientăm mult mai mult în zona de prevenţie şi de gestionare mult mai eficientă a acelor activităţi care pot să ne genereze o mult mai multă eficienţă mai departe,,. 

Dr. Diana Păun, consilier prezidențial: România, țară partener în programul european

 La rândul său dr. Diana Păun consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale a spus că : ,,În 2018 România a devenit cea de-a 10 a ţară partener în programul european. (….) În acest an am făcut un pas important către viitor alăturându-ne celorlalte 9 state care au ales să promoveze alimentaţia sănătoasă şi echilibrată prin obiceiuri alimentare sănătoase în timpul programului de lucru.
Adoptarea unui stil de viaţă echilibrat cu respectarea meselor şi cu o alimentaţie variată are o contribuţie semnificativă asupra stării de sănătate, asupra capacităţii de muncă şi asupra performanţei la locul de muncă. Vorbim aici de educaţie pentru sănătate, despre prevenţie iar promovare educaţiei în scopul prevenţiei constituie un obiectiv asumat de preşedintele României pe zona sănătăţii publice. (….) Am dovedit că ţara noastră poate fi un exemplu de bune practici, că putem fi consecvenţi în atingerea obiectivelor propuse şi să putem face paşi importanţi în direcţia promovării prevenţiei prin educaţie, prin informare, prin responsabilizare în scopul conştientizării importanţei adoptării unor obiceiuri alimentare sănătoase şi evitării factorilor de risc,,. 
În context directorul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Alexandra Cucu consideră că ” avem nevoie de acest tip de intervenţie şi suntem recunoscători că am putut să intrăm în marea familie Food , vom încerca mai departe să contribuim cu inventivitate, cu ştiinţă, cu datele monitorizării. Unul din doi români este supraponderal sau obez. Puţin sunt obezi ceea ce ne face să perseverăm în eforturile noastre de a informa şi de a face o ofertă de alimentaţie sănătoasă. 
   Avem nevoie şi de aceste intervenţii, şi de reglementări, de controlul implementării pentru că avem o legislaţie foarte bună despre ce nu trebuie să fie pus la dispoziţia copiilor în şcoală”. 
   Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Cristian Grasu este de părere că ,, este absolut firesc că Ministerul Sănătăţii este interesat de problematica legată de supraponderabilitate, obezitate şi bineînţeles că este obligat să ia măsuri. 
   Aceste măsuri nu încep acum, au o istorie. Cercetările care au adus informaţiile necesare pentru a stabili un plan de acţiuni care există şi se numeşte Planul Naţional de Acţiune pentru Alimentaţie Sănătoasă şi Activitate Fizică la Copii şi Adolescenţi care a fost aprobat în 2010 prin ordinul ministrului sănătăţii creează cadrul prin care MS, INSP, DSP-urile din fiecare judeţe îşi desfăşoară activităţi care să sprijine această muncă de evaluare continuă, de educaţie continuă a populaţiei dar şi de crearea de instrumente noi pentru lupta împotriva obezităţii. În cadrul programelor naţionale de sănătate anul acesta MS are un Program naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate care conţine subprograme dintre care şi unele legate de combaterea obezităţii, stimularea unui stil de viaţă şi alimentaţie sănătos, încurajarea cetăţenilor de a face mişcare în fiecare zi, săptămână la un minim de 150 de minte de activitate moderată sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână.
(…) Aceste programe de educaţie, de continuă evaluare şi de continuă promovare a unui stil sănătos de viaţă vor trebui să funcţioneze atâta timp cât problema există,, a subliniat oficialul.
  Laszlo Attila preşedintele Comisiei se Sănătate a Senatului a adus în discuţie faptul că ,,41% dintre copii sunt supraponderali şi dacă urmărim statisticile în problemele majore de sănătate publică – diabet, boli cardiovasculare atunci putem constata că statistic bănuim că avem cam 1,5 milioane – 1,6 milioane de diabetici din care tratăm vreo 800.000 dar previziunile arată că dacă continuăm în felul acesta foarte probabil vom ajunge undeva spre 3 milioane – 4 milioane – 5 milioane într-un timp foarte scurt. Ni s-a schimbat cultura mişcării. (….) Marea provocare pentru noi este de a gestiona această problemă, marea provocare este de a educa, de a conştientiza inclusiv furnizorii de servicii şi aici mă refer la industria alimentară şi cei care furnizează produse alimentare că nu prea este în regulă ceea ce se întâmplă şi eforturile trebuie să le depunem împreună. (….) ,, a subliniat  Laszlo Attila.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

3 + 3 =