Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, vrea ca Parlamentul să adopte un mandat-cadru în pregătirea reprezentării României la Summitul de la Sibiu, care să enumere interesele naţionale în etapa de recalibrare a UE şi pe baza cărora Guvernul să construiască alianţe pentru obţinerea sprijinului necesar.

Tăriceanu acuză o „criză de legitimitate în care se adânceşte Comisia Europeană, prin maniera de abordare a relaţiilor cu Polonia şi Ungaria, în privinţa aplicării art. 7 din Tratatul UE, şi cu România, în privinţa perpetuării Mecanismului de Cooperare şi Verificare la 12 ani de la aderare”.

„Ceremonia de semnare a noului Tratat de cooperare şi integrare franco-german suscită atenţia tuturor statelor membre şi instituţiilor coordonatoare ale unei Uniuni Europene aflate în pragul unui nou exerciţiu major de recalibrare după criza din zona Euro (2009), criza refugiaţilor în Europa (2015), criza Brexitului (2016) şi criza de legitimitate în care se adânceşte Comisia Europeană, prin maniera de abordare a relaţiilor cu Polonia şi Ungaria, în privinţa aplicării art. 7 din Tratatul UE, şi cu România, în privinţa perpetuării Mecanismului de Cooperare şi Verificare la 12 ani de la aderare.

De aceea, Summitul informal al şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE, care va avea loc la Sibiu peste doar patru luni, va constitui un moment important de setare a discuţiilor inspirate din lecţiile pe care fiecare parte le-a învăţat din aceste crize, pe baza cărora urmează de fapt să fie creionată următoarea paradigmă politico-juridică a UE”, scrie Tăriceanu pe pagina sa de Facebook.

El spune că „preşedintele Iohannis semnează însă un cec în alb din partea României” înainte de deschiderea propriu-zisă a dezbaterii cu mize deosebit de serioase pentru viitorul statut al părţilor constitutive ale construcţiei europene şi ale acţiunii acesteia ca entitate unitară în plan politic, economic sau militar. Tăriceanu susţine că preşedintele „se afirmă în plan extern, cu aceeaşi siguranţă neinformată cu care tratează superficial problemele de mare importanţă din planul confruntărilor interne”.

„În alocuţiunea sa de la Aachen (Aix-la-Chapelle) cu ocazia semnării tratatului bilateral dintre Franţa şi Germania, unde a fost invitat în calitate de reprezentant al Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, Klaus Iohannis vorbeşte despre „Europa din epoca lui Carol cel Mare” şi „victoria consensului din relaţia franco-germană” întruchipată în „spiritul de la Aachen”, despre care spune că vor călăuzi întreaga Europă „pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019”, unde preşedintele României „speră” să se reconfirme consensul că „modul în care Europa se înţelege pe sine se bazează pe valori comune, fundamentale (sic!)”. În contextul campaniei sale electorale de acasă şi într-o paradigmă medieval-carolingiană în relaţiile europene de azi, preşedintele României demonstrează o înţelegere de vasal necondiţionat din Estul Europei a însemnătăţii prezenţei sale la eveniment ca reprezentant vremelnic al unei instituţii a UE, dar şi a importanţei reprezentativităţii sale din perspectivă naţională, în concertul european. Din acest punct de vedere, discursul lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, este (din nou) un model de abordare politică în această perioadă premergătoare a unor negocieri ce se anunţă a fi dificile”, continuă preşedintele Senatului.

Călin Popescu Tăriceanu precizează că a luat act de pre-poziţionarea preşedintelui Iohannis în chestiunile de deosebită importanţă cu privire la dezbaterea despre viitorul UE27.

„Atragem atenţia preşedintelui că, potrivit prevederilor constituţionale, reprezintă interesele naţionale şi angajează România prin semnarea de acorduri negociate de guvern (art. 91 din Constituţie). De aceea, este important ca Parlamentul să adopte un mandat-cadru în pregătirea reprezentării României la Summitul de la Sibiu, care să enumere interesele naţionale în etapa de recalibrare a UE şi pe baza cărora Guvernul României să construiască alianţe pentru obţinerea sprijinului necesar“, încheie preşedintele Senatului.

103 Vizualizări

1 COMENTARIU

  1. Un articol bun si-mi pare rau ca-l citesc abia in a treia zi.
    Acea „criza de legitimitate” a „intregului” este legata si de unele crize existente la nivele nationale (pe care d-nul Tariceanu nu avea cum sa le amestece in spusele sale) precum Germania, de luni bune, sper sa nu faca anul, intr-o criza de sustinere guvernamentala politica (posibil alegeri anticipate), Franta, contestata intern la nivelul executivului prezidential, Britania, unde laburistul si intransigentul Jeremy Corbyn priveste poate, ingust si nemeritat sau poate inalt si meritat la conservayoarea May care face (numai poate face politica) echilibristica diplomatico – economica (palida, cadaverica) asumata insa la nivel national dupa referendum.
    Si numai daca luam in discutie aceste crize ale acestor „grei” ai UE (fara a puncta pe „maniera de abordare a relatiilor” cu Polonia, Ungaria sau Romania) si tot intelegem acea „criza identitara” de care vorbea Tariceanu.
    Iar afirmatiile legate de „statura” de vasal a presedintelui Romaniei este observabila si dupa SSI dar faptul ca angajeaza tara, anticonstitutional si in afara intereselor nationale (care trebuie inatai consultate prin referendum) sunt „niste” probleme de ingerinta, oarecum fortata si inoportuna, mai ales la acest nivel.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here