Cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova sunt așteptați duminică la urne pentru a-și desemna deputații.
Dintre cele 15 formațiuni politice înscrise în cursa electorală, doar trei au cele mai mari șanse de a accede în noul Parlament, arată datele ultimului Barometru al opiniei publice.
Primul în preferințele alegătorilor este Partidul Socialiștilor, care promovează o politică pro-rusă. Acesta este urmat de Blocul electoral ACUM, care reprezintă o alianță între partidele proeuropene conduse de Maia Sandu și Andrei Năstase. Pe locul trei se clasează Partidul Democrat care îl are în frunte pe oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Doar 50 de deputați vor fi aleși pe liste de partid, ceilalți 51 – pe circumscripții uninominale, așa cum prevede sistemul electoral mixt. Trecerea la noul sistem electoral a fost aprobată de Parlamentul Republicii Moldova în vara anului 2017, împotriva avizului Comisiei de la Veneția.
Pe circumscripții uninominale au fost înregistrați 321 de concurenți electorali. Doar 17 % dintre aceștia sunt independenți, restul reprezintă o formațiune politică.
Printre cei admiși în cursa electorală sunt și persoane care figurează în dosarul ”dispariției miliardului” din sistemul bancar din Moldova. Este vorba de Ilan Șor, președintele Partidului Șor, care a fost condamnat în primă instanță la șapte ani și șase luni de închisoare pentru spălare de bani și cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere. Deoarece sentința nu este executorie, Șor a primit certificat de integritate eliberat de Autoritatea Națională de Integritate.
În acest an pentru prima dată în secțiile de votare vor fi instalate camere de înregistrare video. Comisia Electorală Centrală susține că astfel va crește transparența procesului electoral. O altă noutate a scrutinului este anularea de către Parlament a aşa-zisei ”zile a tăcerii”: se poate face campanie electorală în ajunul și chiar în ziua scrutinului.
Tot duminică, odată cu alegerile parlamentare, va avea loc și un referendum consultativ. Cetățenii vor trebui să răspundă la două întrebări. Dacă sunt pentru sau împotriva reducerii numărului de deputați de la 101 la 61. Și dacă sunt sau nu de acord ca poporul să poată demite deputații din funcție dacă aceștia nu-și îndeplinesc obligațiile.
