Secţia de investigare a magistraţilor susţine că a transmis Parchetului General spre publicare două comunicate de presă, însă a fost dat publicităţii unul singur, din care lipsesc mai multe date. Totodată Secția a transmis presei pro-PSD comunicatele respective pentru comparație. Astfel, în comunicatul oficial difuzat de Parchetul General nu apare numele Laurei Codruţa Kovesi, ci se vorbeşte de „un fost procuror general al PÎCCJ”. De asemenea, nu apar iniţialele D.M. şi I.A. (înalți ofiţeri SRI), G.S.A (Ghiţă Sebastian Aurelian) sau „Cursa Charter – Galaxy (YR-TII) Otopeni – Jakarta Otopeni.
La audierea de vineri, Laura Codruța Kovesi i-a recuzat pe procuroarea de caz și pe șeful secției.
După ce Secția de investigare a magistraților a scurs către presă documentele, Parchetul General a transmis un comunicat explicativ în finalul căruia subliniază că „furnizarea de informaţii în alt cadru decât cel legal este de natură a prejudicia înfăptuirea justiţiei şi drepturile persoanelor implicate în orice modalitate într-o procedură penală, precum şi de a pune în discuţie imparţialitatea cu care se derulează anchetele penale.”, imparțialitatea fiind chiar motivul pentru care Kovesi a recuzat cei doi procurori. Cererea sa de recuzare va fi soluționată de procurorul general Augustin Lazăr.
Deși procurorul Gheorghe Stan, șeful secției s-a grăbit să respingă cererea de recuzare a Adinei Florea, actele lui pot fi infirmate de șeful său direct care este Augustin Lazăr (în foto).
Iată integral comunicatul PÎCCJ:
Luând act de anumite afirmaţii folosite în articole apărute în mass-media, referitor la ,,cenzurarea’ unor comunicate ale Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie,Biroul de informare şi relaţii publice, este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
În conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public:,, Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.’
Prin urmare, emiterea unor comunicate de presă reprezintă o atribuţie a Biroului de informare şi relaţii publice, ce trebuie adusă la îndeplinire cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale incidente.
Astfel: Art. 62 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018 ?i prin O.U.G. nr. 92/2018 prevede:
‘Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare.’
Art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001:
‘(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11^1, următoarele informaţii:
…… d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
Faţă de cele anterior menţionate, practica de comunicare a Ministerului Public s-a aliniat noilor exigenţe legale privind protecţia datelor cu caracter personal, a prezumţiei de nevinovăţie, a caracterului nepublic al urmăririi penale, urmând exemplul altor state europene şi având în vedere acte normative aplicabile României:
Regulamentul general privind protecţia datelor – Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE.
Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie. (Directiva garantează faptul că autorităţile publice şi deciziile judiciare nu pot să facă niciun fel de referire publică la vinovăţia unei persoane înainte ca aceasta să fie dovedită.)
Legislaţia internă a făcut obiectul unor analize, existând o jurisprudenţă bine conturată. Astfel în considerentele Deciziei nr. 611/3 octombrie 2017 a Curţii Constituţionale se arată că: dosarul de urmărire penală, independent de stadiul în care acesta se află, (faza de urmărire penală în desfăşurare sau cauză soluţionată prin clasare) cade sub incidenţa dispoziţiilor art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit cărora ‘Procedura în cursul urmăririi penale este nepublică’. Mai mult, caracterul nepublic al informaţiilor conţinute într-un dosar de urmărire penală este confirmat şi de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, art. 12 alin. 1 lit. e) şi f).
Din interpretarea ‘per a contrario’ a textului legal, rezultă că pot constitui informaţii de interes public, deci care pot fi accesate în condiţiile legii, doar informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale care nu periclitează rezultatul anchetei, nu dezvăluie surse confidenţiale ori nu pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare, precum şi informaţiile privind procedurile judiciare a căror publicitate nu aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces.
Curtea arată că, legea face vorbire despre caracterul public al unor ‘informaţii privind procedura în timpul anchetei penale’, respectiv al unor ‘informaţii privind procedurile judiciare’, deci al unor aspecte punctuale (privind de exemplu, evoluţia procedurilor într-o cauză penală, stadiul lor, sau eventualele măsuri procedurale dispuse), nicidecum despre caracterul public al dosarului de urmărire penală sau al dosarului aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, în integralitatea sa, care rămâne guvernat de regimul juridic al informaţiilor nepublice.
Pe cale de consecinţă, persoanele şi autorităţile publice care deţin astfel de informaţii răspund pentru protejarea acestora, sunt ţinute să respecte cadrul legislativ în vigoare care le impune măsuri de protecţie a informaţiilor aparţinând categoriilor menţionate.
Aceste argumente sunt reluate şi se regăsesc şi în motivarea Deciziei nr. 633/12 octombrie 2018 a Curţii Constituţionale. Jurisprudenţa a conturat şi faptul că varianta prescurtării sub forma acronimului nu îndeplineşte obiectivul anonimizării efective, deoarece acronimul, fiind susceptibil să conducă indirect la identificarea persoanei, reprezintă informaţie cu privire la datele personale.
Atragem atenţia asupra faptului că furnizarea de informaţii în alt cadru decât cel legal este de natură a prejudicia înfăptuirea justiţiei şi drepturile persoanelor implicate în orice modalitate într-o procedură penală, precum şi de a pune în discuţie imparţialitatea cu care se derulează anchetele penale.
