O parte dintre actorii teatrului, neavând unde să locuiască, şi-au făcut mutaţie la locul de muncă.

Ele mai spală o cămaşă, gustă din supa de pe reşoul familial, îi trag una după ceafă ăluia mic, care a şterpelit coroana nefericitului rege Lear şi o dă de-a dura pe scări.

Ei mai urmăresc știrile, ca bărbaţii, se strâng să comenteze meciul… Când se face ora, se-adună cu toţii pentru repetiţie. Muncesc ce muncesc, se despart şi se-ntorc pe la „căminele” lor, în cămăruțele din preajma scenei. Seara se uită puţin la televizorul comun, verifică temele tinerei generaţii, mănâncă şi se culcă. A doua zi o iau de la capăt.

Ca spectatori obiectivi şi imparţiali la reprezentațiile acestui colectiv de talente, trebuie să facem abstracție de apariția vreunor detalii casnice – un nasture lipsă, o răceală între soţi, o barbă de două zile, un ruj străin pe gulerul cămăşii. Dacă am vâna aceste amănunte, ar fi ca şi cum ne-am invita acasă la nişte oameni şi le-am urmări vieţile.

Că au probleme cu spațiul locativ, și în general cu viața pe care ne-o croiesc tuturor oameni mai pricepuți ca noi, ar mai fi cum ar mai fi. Citește textul integral AICI

Citește și:A doua SCRISOARE anti-protest a judecătorilor!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

7 + 8 =