Deși se apropie perioada în care consumatorul va alerga cu limba scoasă după niște nefericiți mieluți, adevărul e că toată lumea visează porci (unii au chiar o asemenea obsesie încât îi și votează, dar asta este altă poveste, sau aceeași, n-are importanță).
O prejudecată preferată românului este aceea că visele, dacă sunt de bine, trebuie să înfăţişeze păuni cu glas de primadonă, blonde bogate, înveşmântate (doar) în blănuri ş.a.m.d. De lipsa coşmarurilor nu se plânge nimeni. Pentru alea e de-ajuns să deschizi bine ochii și să te uiți în jur.
Dar prin părţile noastre, mai ales de când s-au împuținat, e obiceiul pământului să se viseze porci. Sunt și excepţii, e drept, mai ales în sferele înalte ale societății (din poziția noastră, a muritorilor de pe pământ, sferele se văd ca niște biluțe dolofane, atârnând în nădragii politici). Excepțiile, având puterea, visează curcani, caviar, şampanii. Ele alcătuiesc o specie de care avem mare grijă să nu dispară. Dacă însă eşti om normal, visezi unul sau mai mulţi porci.
Porcul este un individ comod de visat. Nu fuge de colo-colo când ţi-e visul mai drag. Nu-ţi ocupă somnul pentru a-şi exprima opiniile politice, în vis nu înșală, nu ia șpagă, nu abuzează de funcția lui porcească. Citește textul integral AICI
