Curţile constituţionale din România şi Republica Moldova acţionează după acelaşi tipar

La jumătatea lunii mai a anului trecut, Valer Dorneanu, președintele CCR, a plecat în Rusia fără să țină cont de avizul negativ dat de MAE. Pretextul sub care șeful CCR a fugit în Rusia a fost aniversarea a 25 de ani de la înființare a Curții Constituționale a Federației Ruse. Un pretext destul de subțire, în contextul în care relațiile româno-ruse sunt la limita înghețului, iar sistemul constituțional rusesc este total diferit de al nostru.

La întoarcerea din Rusia, Valer Dorneanu devine brusc foarte activ în a susține gruparea Dragnea, grupare condusă de liderul pro rus al PSD. A susținut masiv decizii care avantajau această grupare, dar și interesele Rusiei (vezi debarcarea lui Kovesi prin decizie CCR), reactivarea mascată a Ordonanței 13, prin modificările aduse la legile Justiției de subordonații Florin Iordache, Nicolicea ș.a… Ultima lovitură destabilizatoare este cea a completurilor de 3.

Nu mai departe de ieri, 8 iunie, Curtea Supremă sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), acuzând decizia de anul trecut a CCR, care hotăra ca nelegala compunerea completurilor de 5 doar pentru a îngrădi independenţa magistraţilor. Mai mult, spune ÎCCJ, decizia CCR va duce la o întârziere a proceselor, iar unele fapte s-ar putea prescrie.

Dragnea, un pro rus pierdut. Dar, ce a lăsat în urmă?

Multe dintre acțiunile guvernamentale și legislative coordonate de Dragnea și gruparea sa au fost descifrate ca fiind în slujba Rusiei.

– Investiții de bani publici în Banca Internațională de Investiții, instituţie formată încă de pe vremea URSS și în care România are un reprezentant care locuiește la Moscova.

– Negocierea unor împrumuturi cu dobândă preferențială din Rusia. Este o strategie pe care Rusia a folosit-o în trecut, dar și recent în Venezuela.

– Destabilizarea serviciilor secrete românești, prin reducerea drastică a bugetelor.

– Scandalul protocoalelor

– A renunțat la tezaurul României din Rusia, desființând comisia de negociere

– Politici energetice subordonate direct intereselor Rusiei, inclusiv prin Ordonanța 14

Curtea Constituțională a R. Moldova, controlată de un controversatul Vlad Plahotniuc, făcea jocurile marionetei Igor Dodon, pro rus. Curtea Constituțională a României făcea jocurile lui Liviu Dragnea, pro rus și el, dar rolul marionetei era jucat de Viorica Dăncilă. Ambele Curți lucrau după același tipar. Un tipar ce pare trasat de Rusia.

Pentru a destabiliza situația politică a unei țări, Curtea Constituțională poate fi o armă extrem de eficientă. Prin lideri se numesc judecători constituționali oameni fideli, care să susțină deciziile Curții în favoarea jocurilor de culise. Dacă șeful Curții este și el apropiat, arma instituțională este și mai puternică.

CCM, în slujba Kremlinului, prin Dodon și Plahotniuc

Curtea Constituțională de la Chișinău este controlată de Partidul Democrat, respectiv de oligarhul Vlad Plahotniuc. Patru dintre cei șase membri ai Curții au fost numiți anul trecut de către Partidul Democrat. Printre ei se află chiar și nașa de cununie a lui Plahotniuc și doi foști deputați ai partidului său, a explicat la Digi 24 Pavel Lucescu, consultant politic.

Presa de peste Prut a facut publice, sambata, inregistrari video in care Igor Dodon confirma, in fata lui Vlad Plahotniuc, ca primea pana la un milion de dolari pe luna din Rusia, pentru intretinerea PSRM, dar ca de la 1 aprilie finantarea a fost oprita.

Dodon l-a intrebat pe vicepremierul rus Dmitri Kozak, in data de 6 iunie, ce sa faca mai departe, avand in vedere finantarea. La randul sau, Kozak i-ar fi promis ca va vorbi cu Vlad Plahotniuc, ca sa-i dea lui Dodon bani pentru partid. Așadar, legăturile cu Rusia sunt foarte clare!
Modus operandi- destabilizarea R. Moldova, scene în derulare

Ce s-a întâmplat sâmbătă în Parlamentul de la Chișinău a fost o decizie a două formațiuni politice care formează o majoritate în acest moment și care au negociat această majoritate în ultimele trei luni și au învestit un nou guvern condus de Maia Sandu, unul dintre liderii blocului proeuropean, guvern ce ar trebui să-și intre în pâine.

Numai că Partidul Democrat, care deține în acest moment guvernul interimar și care a fost la putere în ultimii patru ani, nu recunoaște nici actualul guvern, nici legitimitatea deciziilor Parlamentului, pe motiv, spun ei, că Curtea Constituțională ar fi hotărât că vineri era termenul-limită când aceste decizii puteau fi luate. Prin urmare, democrații spun că ar fi trebuit declanșate alegeri anticipate, explică Pavel Lucescu.

Întrebarea pe care și-o pun mulți în Republica Moldova este de ce Curtea Constituțională a luat această decizie cu câteva ore înainte de așa-zisa expirare a termenelor, când avea la dispoziție trei luni în care putea lua o decizie în acest sens.

În opinia lui Pavel Lucescu, decizia Curții Constituționale a fost dictată de Partidul Democrat, de Vlad Plahotniuc, pentru că înțelegerea pe care aceștia urmau să o aibă cu socialiștii a căzut în ultimul moment.

Și atunci, la comanda lui Plahotniuc, Curtea a venit și a spus: gata, s-a terminat termenul în care se mai putea face ceva, Parlamentul trebuie dizolvat și trebuie convocate alegeri anticipate. Cam asta este esența conflictului, spune Pavel Lucescu.