Președintele CCR, Valer Dorneanu, care a fost și judecător raportor în speța referendumului pe Justiţie iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, a intenționat sesizarea Comisiei de la Veneția cu o serie de întrebări.
Curtea Constituțională a validat în unanimitate, referendumul pe justiție din 26 mai și a respins toate contestațiile depuse împotriva consultării populare.
Dorneanu a renunțat însă la această idee după ce ceilalți judecători i-au atras atenția că toate nelămuririle sale fuseseră deja clarificate de Comisia de la Veneția în opinii anterioare.
Potrivit unui comunicat de presă transmis ulteriior de CCR, conexând cauzele, în urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi:
A respins contestațiile formulate cu privire la referendumul naţional desfăşurat în data de 26 mai 2019;
A constatat respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 26 mai 2019;
A constatat că referendumul naţional desfăşurat în data de 26 mai 2019 este valabil;
A confirmat rezultatele referendumului naţional desfăşurat în data de 26 mai 2019, constatând că majoritatea participanților la vot, care au exprimat opțiuni valabile, a ales la ambele întrebări răspunsul afirmativ;
A constatat că referendumul cu privire la probleme de interes național inițiat de Președintele României în temeiul art.90 din Constituție este consultativ.
”Hotărârea este definitivă și general obligatorie. Înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curții Constituționale se prezintă Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință comună”, se mai precizează în comunicatul CCR.
Curtea Constituţională a reluat joi discuţiile privind validarea rezultatului referendumului pe justiție din 26 mai, pe ordinea de zi a şedinţei aflându-se şi cinci contestaţii referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea consultării populare.
Pe 12 iunie, judecătorii constituţionali au decis amânarea dezbaterii, după ce pe rolul CCR fusese înregistrată o contestaţie în care se cerea infirmarea rezultatelor referendumului.
O zi mai târziu, pe 13 iunie, președintele CCR, Valer Dorneanu, a transmis Biroului Electoral Central (BEC) o adresă prin care a cerut o serie de lămuriri suplimentare despre referendumul pe Justiție din 26 mai, acesta arătându-se interesat de ce este diferit numărul votanților la cele două întrebări puse de șeful statului.
Printre lucrurile pe care Valer Dorneanu le-a cerut a fi lămurite s-au numărat:
de ce BEC a utilizat sintagma ”lista pentru referendum” în loc de ”listele electorale permanente”
de ce există diferențe între numărul votanților la întrebarea 1 și a celor de la întrebarea 2
cum a fost stabilit numărul votanților la referendum, astfel încât au rezultat diferențe între românii care au votat la o întrebare și care la cealaltă.
Pe 14 iunie BEC i-a răspuns lui Valer Dorneanu în legătură cu nelămurirea acestuia referitoare la numărul diferit de alegători la cele două întrebări ale referendumului pe justiție, precizând că situația este cauzată de ”erori de înscriere”, dar și de o scăpare legislativă.
