„Trebuie să înțelegem că fenomenul acesta este de o violență extrem de mare, care afectează viitorul copiilor și, de fapt, viitorul nostru, al tuturor, pentru că societatea se construiește pe baze greșite atunci când copilul suferă de un abuz de la cele mai apropiate persoane, care ar trebui să-l protejeze și în care el are cea mai mare încredere”, spune la RFI, Oana Bîzgan, deputat independent. De exemplu, la abuzul fizic, peste 70% dintre copii sunt abuzați încă de la vârsta de 7 ani, mai spune Oana Bîzgan, cu precizarea că într-o proporție covârșitoare, toate abuzurile, de toate felurile, se întâmplă în familie, pe al doilea loc fiind oamenii apropiați familiei și abia pe al treilea loc, persoanele necunoscute.
“Orice fel de abuz asupra unui copil este de neiertat. În funcție de vârstă sau de gen, copiii pot fi afectați în mod diferit. Conform datelor furnizate, fetele sunt principalele victime ale abuzului sexual. Abuzul sexual este probabil cel mai greu de sesizat și raportat, iar copiii afectați necesită consiliere psihologică de calitate. De cele mai multe ori, societatea tinde să acuze victima și să găsească scuze agresorului. Avem mult de lucru pentru a schimba acest mod de gândire, dar am încredere că putem face asta, dacă lucrăm împreună”, explică deputatul independent Oana Bîzgan. Însă numărul abuzurilor înregistrate la DGASPC reprezintă doar numărul de abuzuri sesizate și nu numărul de abuzuri comise. Un număr mare de abuzuri sesizate indică, în unele cazuri, o implicare mai mare din partea autorităților, dar și din partea altor persoane implicate, adaugă Oana Bîzgan.
