Meduza nemuritoare (Turritopsis Dohrnii) a fost descoperită în secolul XIX, dar abia în anii ’90 savanții au observat abilitatea incredibilă a acestei specii.

Mitul nemuririi este una dintre cele mai vechi fantezii ale umanității. Cu mult timp în urmă, s-au organizat expediții pentru aflarea izvorului tinereței eterne, fiindcă oamenii au fost întotdeauna atrași de ideea de a trăi veșnic. Există multe specii care trăiesc pentru o durată de timp incredibilă, cum ar fi broaștele țestoase, care trăiesc 150 de ani, sau rechinii de Groenlanda, care pot atinge vârsta de 400 de ani. Însă nicio creatură nu este nemuritoare. De fapt, astăzi suntem convinși că nemurirea este un mit. Dar dacă lucrurile nu stau chiar așa…?

Am străbătut Pământul căutând dovezi despre existența nemuririi sau am plăsmuit cu imaginația creaturi precum vampirii, însă nu am căutat în adâncul mărilor. Se pare că dovada nemuririi se află chiar sub valuri. În adâncurile mărilor trăiește o specie de meduză care, din punct de vedere biologic, este nemuritoare (trecerea timpului nu declanșează procesul de îmbătrânire și nu duce la moarte).

Turritopsis Dohrnii a fost descoperită în deceniul al nouălea al secolului XIX, însă abia în anii ’90 savanții au observat abilitatea specială a acestei specii, conform Wikipedia. Aceste meduze incredibile au abilitatea de a-și transforma celulele mature în celule tinere. După ce ating maturitatea și se împerechează, meduzele își dau ceasul biologic înapoi, la propriu, și devin din nou tinere. Acest proces se numește transdiferențiere și este lucrul cel mai apropiat de nemurire de pe planetă.

Meduza nemuritoare adultă are lățimea de 4.5 milimetri când atinge vârsta potrivită pentru împerechere. Când este amenințată sau grav rănită, se transformă într-o bilă, iar celulele sale încep să se transforme în alte tipuri de celule. Celulele musculare se pot transforma în spermă, iar celulele nervoase se pot transforma în celule musculare. Sunt creaturi mici, cu formă de clopot. Exemplarele tinere au opt tentacule, iar adulții pot avea până la 90 de tentacule. Regiunea stomacului este de un roșu strălucitor, care contrastează cu nuanța albăstruie a restului organismului. Sunt o priveliște cu adevărat magnifică.

Există două stadii în ciclul de viață al acestei meduze: stadiul de polip și stadiul de meduză. Primul este stadiul juvenil, iar al doilea stadiul adult.

Meduza nemuritoare Turritopsis Dohrnii
Foto: Wikimedia

Meduzele ies din ouă după două zile și își încep viața sub formă de larve. După două săptămâni, se maturizează și intră în stadiul de meduze. După ce viețuitoarea atinge stadiul de meduză și se împerechează, începe să regreseze la stadiul polip. Cu cât este mai caldă apa, cu atât mai repede se transformă animalul din stadiul de polip în cel de meduză.

Meduza nemuritoare se hrănește cu plancton, ouă de pește și moluște mici. Pot aceste meduze să moară? Da, pot. Dacă sunt mâncate sau afectate de o boală mortală, meduzele mor. La urma urmei, sunt niște creaturi minuscule și fragile.

În multe feluri, aceasta este modalitatea naturii de a păstra un echilibru în lume. Îți poți imagina cum ar fi ca un prădător să dețină această abilitate de a trăi veșnic?

Ar fi un dezastru pentru ecosisteme dacă crocodilii sau rechinii ar avea această abilitate – dacă excludem omul, aceste animale se află în vârful lanțului trofic. Natura a găsit o cale de a oferi astfel de abilități anumitor creaturi, care astfel se integrează într-o lume minunată, diversă și echilibrată. Ce înseamnă asta pentru oameni? Vor găsi savanții o cale de a ajuta omenirea prin studierea acestor meduze? S-au făcut unele legături între abilitatea specială a meduzelor și cancer.

Turritopsis Dohrnii
Sistemul de locomoție al meduzelor este foarte eficient. Mușchii din centura ca un jeleu se contractă, dând naștere unui turbion/vârtej care propulsează meduza prin apă. La finalul contracției, clopotul are un recul elastic, creând un nou vârtej, dar fără a mai consuma energie. Foto: Wikimedia

Micro-ARN-ul este material genetic care controlează genele și reprezintă motivul pentru care meduza nemuritoare poate transforma un tip de celulă în altul. S-a descoperit că și celulele canceroase au modificări în micro-ARN și astfel, dacă savanții vor reuși să controleze micro-ARN-ul, atunci probabil că vor putea să transforme celulele tumorale în alte tipuri, cum ar fi celule nervoase sau musculare.

Cercetările sunt abia la început, însă meduza nemuritoare, deopotrivă superbă și fascinantă, ar putea să vindece cancerul într-o bună zi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

6 + 6 =