Cea de-a 70 aniversare NATO aduce în atenția opiniei publice declarații incediare făcute de marii lideri ai Alianței. Dacă până acum, tonul președintelui american Donald Trump a părut relativ calm la adresa lui Emmanuel Macron, în cadrul conferinţei de presă ţinute alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele american a inițiat un tir de atacuri la adresa lui Macron, conform The Guardian. În nota de agresivitate deja recunoscută, Donald Trump a plusat: „Nimeni nu are nevoie de NATO mai mult decât Franţa. Este o afirmaţie foarte periculoasă cea pe care au făcut-o ei”, acuzându-l pe Emmanuel Macron că vrea să părăsească NATO şi a mai adăugat şi că economia Franţei este „eşuată”.
Declarațiile care l-au enervat pe Donald Trump veneau în urma ofensivei Turciei în Siria de nord, lansată cu girul lui Trump şi în pofida avertismentelor aliaţilor săi europeni, Macron considerând că invazia Turciei a subminat lupta împotriva statului islamic.
În lipsa sprijinului împotriva combatanților kurzi, Turcia va bloca planul NATO privind apărarea țărilor baltice
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, a avertizat că va continua să blocheze planul NATO cu privire la apărarea ţărilor baltice şi a Poloniei, dacă Alianţa nu recunoaşte ca „teroristă“ o miliţie kurdă împotriva căreia luptă Ankara.
„Dacă prietenii noştri nu-i recunosc ca terorişti pe cei pe care noi îi considerăm terorişti, atunci noi ne vom opune oricăror decizii care vor fi luate acolo”, a declarat înainte să plece la Londra, unde Summit-ul NATO.
Relaţiile dintre Turcia şi aliaţii săi din cadrul NATO s-au tensionat în urma mai multor probleme, mergând de la decizia Ankarei de a achiziţiona sistemul de apărare antiaeriană rusesc S-400, până la politica sa în Siria. Mai multe ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice au criticat decizia Turciei de a lansa o ofensivă în nord-estul Siriei împotriva miliţiei kurde Unităţile de apărare a poporului (YPG), care s-au aflat în prima linie a luptei împotriva grupării jihadiste Statul Islamic, informează Agerpres.
Potrivit presei turce, Turcia a respins prin veto planul Alianţei Nord-Atlantice vizând consolidarea apărării ţărilor baltice şi a Poloniei în faţa Rusiei, ca reacţie la blocarea unui text care desemnează miliţia kurdă YPG drept o ‘ameninţare’.
Această chestiune riscă să fie în centrul discuţiilor marţi şi miercuri în cadrul summitului dedicat celei de-a 70-a aniversări a NATO, asupra căruia planează umbra ofensivei lansate de Ankara în Siria împotriva YPG, în pofida opoziţiei aliaţilor săi.
Înainte de plecarea sa din Ankara pentru summitul NATO de la Londra, Erdoğan a declarat: „Dacă acest subiect este pus pe masă (la summitul NATO), poziţia noastră nu s-a schimbat, este aceeaşi”. El a spus că a avut o convorbire telefonică, luni, cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, convenind să se întâlnească cu el şi cu liderii ţărilor baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) în capitala Regatului Unit pentru a discuta respectiva problemă.
Se aşteaptă ca Turcia, Franţa, Germania şi Marea Britanie să desfăşoare o reuniune separată în marja summitului NATO de la Londra. Președintele turc a declarat că va fi abordat în special planul Ankarei de a institui o zonă de securitate în nord-estul Siriei, care până în prezent a fost criticat de aliaţii europeni ai Turciei.
Într-un dosar separat, Turcia este în dezacord cu Grecia şi Cipru asupra dreptului de proprietate asupra resurselor naturale off-shore din estul Mediteranei. În acest sens, Erdogan a declarat că se va întâlni cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis la Londra.
Pentru prima oară în istoria NATO, China va fi menționată în declarația Summitului de la Londra
„Recunoaştem că influenţa crescândă şi politicile internaţionale ale Chinei prezintă atât oportunităţi, cât şi provocări pe care trebuie să le tratăm împreună ca alianţă”, indică proiectul declaraţiei liderilor celor 29 de state membre ale NATO, citat de Agerpres.
„Am recunoscut acum, desigur, că ascensiunea Chinei are pentru toţi aliaţii implicaţii privind securitatea”, a susţinut secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, înaintea summitului. El se referă la rachetele cu rază lungă de acţiune şi la rolul Chinei în regiunea Arctică, în Africa şi în investiţiile în infrastructura europeană.
”China are al doilea cel mai mare buget al apărării din lume”, explică Stoltenberg, care adaugă că obiectivul ”nu este de a crea un nou adversar, ci doar de a analiza, a înţelege şi apoi a răspunde într-o manieră echilibrată provocărilor pe care China le ridică”.
Președintele rus, Vladimir Putin, critică extinderea continuă a NATO
În cadrul unui discurs susţinut la o conferinţă pe teme militare de la Soci, Putin a spus, conform Agerpres, că extinderea NATO reprezintă o ameninţare pentru Rusia, dar a spus că speră că interesul împărtăşit pentru securitatea comună va prevala. În pofida tensiunilor, Putin a subliniat că Rusia este în continuarea gata să coopereze cu alianţa militară.
„Am exprimat în mai multe rânduri voinţa noastră de a coopera cu NATO în privinţa unor ameninţări reale precum terorismul internaţional, conflicte armate locale şi pericolul proliferării armelor de distrugere în masă„, a declarat preşedintele rus şi asta în pofida comportamentului „incorect sau chiar grosolan” al NATO faţă de Moscova.
El a făcut aceste declaraţii în contextul în care preşedintele american Donald Trump a criticat aliaţii cei mai importanţi din UE înainte de summitul aniversar al NATO de la Londra, afirmând că afirmaţiile lui Macron despre „moartea cerebrală a NATO” au fost „foarte răutăcioase” şi că Germania cheltuieşte prea puţin pentru apărare.
Germanii doresc apropierea de Rusia și reducerea dependenței de SUA
Exact înaintea summitului NATO de la Londra, a fost dat publicității un sondaj, realizat de YouGov la comanda agenţiei DPA, citat de Agerpres, prin care se arată că majoritatea germanilor sunt favorabili reducerii dependenţei de SUA şi strângerii relaţiilor cu Rusia.
În proporţie de 55%, persoanele intervievate au declarat că, în cazul unui atac, ar dori ca statele europene din NATO să se apere singure, fără ajutor din partea Statelor Unite.
În schimb, 21% dintre respondenţi nu vor să renunţe la sprijinul militar al SUA.
Pe de altă parte, 48% sunt de acord cu o retragere totală sau parţială a celor 35.000 de militari americani staţionaţi în Germania, în timp ce procentul celor care consideră că întregul contingent american ar trebui să rămână este de 32%.
Sondajul mai relevă un sprijin puternic pentru relaţii mai apropiate cu Rusia, 54% dintre respondenţi declarând că NATO ar trebui să coopereze mai strâns cu această ţară. Numai 21% sunt favorabili menţinerii poziţie dure împotriva Moscovei.
Sondajul arată o divizare în ce priveşte sancţiunile economice aplicate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei: 34% sunt de acord cu suspendarea lor, 37% sunt împotrivă, iar 29% nu au exprimat o opinie.
