Președintele Consiliului Național de Combatere a Discriminării, Csaba Asztalos, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că Budapesta, prin programul de investiții derulat în Transilvania și pe baza unei strategii naționale adoptate în 2011, ”în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”.

Asztalos vorbește despre pericolul dezechilibrului regional în lipsa infrastructurii de transport și a dezvoltării în ritm mai accelerat a Transilvaniei, dar și despre măsurile pe care Ungaria le ia în locul României pentru maghiarii ardeleni.

Europa Liberă: Pe termen mediu și lung, România va apela, probabil, tot mai mult la muncitori străini. În ce măsură sunt pregătiți cetățenii români, indiferent de limba pe care o vorbesc, pentru acest tip de viitor?

Asztalos Csaba: „Dacă luăm în considerare sondajele de opinie realizate în ultimii ani, sondajul IRES la nivel național, realizat anul trecut, arată că societatea din România are stereotipuri și prejudecăți destul de puternice față de străini, față de migrant. 68 la sută din cei intervievați nu au încredere în străinul migrant, adică cetățeanul din statul terț, și peste 50 la sută i-ar ține pe migranți la graniță, cu toate că, noi, în România, nu am avut migranți, n-am avut o problemă a migrației, chiar dacă suntem în UE, pentru că suntem încă stat de tranzit.”

Europa Liberă: Alianța Maghiară din Transilvania, formată din foști radicali ai UDMR, și nu doar ei, v-au cerut demisia după declarațiile pe care le-ați făcut în legătură cu scandalul de la Ditrău, când ați menționat și propaganda antimigrație pe care o face guvernul de la Budapesta.

Asztalos Csaba: „Face parte din libertatea de exprimare pe care o are fiecare formațiune și fiecare cetățean din România. În măsura în care nu voi mai avea susținere voi face pasul către alte zări de pe piața muncii. Eu cred că mi-am făcut treaba aici, declarațiile mele au fost în limitele mandatului și le susțin în continuare.”

Europa Liberă: Există presiuni asupra dvs. din partea comunității maghiare sau din alte zone?

Asztalos Csaba: „Pe 4 februarie am împlinit 15 ani de mandat ca președinte CNCD și pot să spun că tot timpul au existat presiuni din diferite zone vizibile sau mai puțin vizibile în ce privește această funcție și, în general, instituția.”

Europa Liberă: Circa 50 la sută dintre români nu au încredere în maghiari și cei mai mulți privesc cu suspiciune felul în care Ungaria îi ajută pe maghiarii din Ardeal. Ar putea fi acest ajutor pretext pentru un conflict viitor?

Asztalos Csaba: „Eu îmi exprim speranța că nu, dar, desigur, în mentalul colectiv din România maghiarul a apărut întotdeauna ca fiind un pericol și s-a exprimat elementul de neîncredere în mod constant. Înainte de 1989, național-comunismul s-a construit pe acest element de pericol. Avem o lipsă de conciliere istorică. Întotdeauna ne folosim de acele evenimente istorice care ne sunt utile nouă, unei comunități sau alteia, nu am reușit să ne cerem scuze pentru faptele reprobabile pe care le-am săvârșit unii împotriva celorlalți de-a lungul istoriei și, practic, dialogul româno-maghiar, după integrarea României în UE, a scăzut spre inexistent în acest moment. Dacă ne uităm la societate, în general, vedem că spațiile în care maghiarii și românii ar putea să se întâlnească au cam dispărut: locurile de joacă, spațiile unde poți să socializezi. Pentru că doar dialogând și socializând zi de zi poți să anihilezi sau să dobori aceste prejudecăți și stereotipuri”

Europa Liberă: Vreți să spuneți că s-a prefigurat deja o izolare a comunității maghiare din cauza acestei lipse de spațiu comun?

Asztalos Csaba: „Sunt mai multe cauze care au condus cel puțin la această percepție. Sunt sociologi, analiști, care în ultima vreme vorbesc, sau au ajuns la concluzia că distanța între cele două comunități a crescut.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 + 2 =