Sociologul Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidenţial, surprinde cu fidelitate modul cum Ciuma Roşie înţelege să îşi aducă contribuţia la lupta împotriva coronavirusului. „Stau ca babele atârnate de gard şi dau indicaţii ălora care măcar pun osul la treabă”, scrie Lăzăroiu.
„De când a început nefericita asta de pandemie, am văzut aşa:
Liberalii se chinuie să astupe găurile din corabie, bine, rău, cât se pricep şi ei. Nu e Vela tatăl comunicării, dar îl vezi că transpira şi se străduieşte, Tătaru aleargă prin ţară şi stinge incendii. Cad spitale, bugetul e vraişte, cam tot dezastrul moştenit de la Ciolacu, Tariceanu şi Ponta. Nici nu se mai plâng şi nici n-ar mai ajuta pe nimeni să se plângă. USR-PLUS şi-a activat reţelele de voluntariat şi încearcă să contribuie după puteri, să strângă donaţii, să cumpere echipamente. La fel ca ei, atâtea alte grupuri civice de diverse orientări ideologice, asociaţii profesionale, firme private, o puzderie de oameni inimoşi.
Restul, numai clănţăi, numai gurişti, toată ziua pe televizoare, în transmisie directă din sufrageriile lor luxoase. Ponta, Ciolacu, nu mai zic de disperatul Tăriceanu, toţi dau din fălci, critică, se zborşesc, azi te somează să faci aşa, mâine, invers. Stau ca babele atârnate de gard şi dau indicaţii ălora care măcar pun osul la treabă. Pe urmă se miră că vin sondajele şi-i nedreptăţesc la procente, singurele care-i interesează în afară de conturile lor din banca”, a scris Lăzăroiu, pe Facebook.
Liderii PSD, Pro România, UDMR, ALDE şi cel al grupului parlamentar al minorităţilor naţionale de la Camera Deputaţilor i-au trimis, luni, o scrisoare premierului Ludovic Orban în care îi cer organizarea cât mai curând a unui cadru de întâlniri de lucru periodice ale Guvernului cu partidele parlamentare, consultări dedicate examinării problemelor cu care se confruntă România ca urmare a pandemiei de coronavirus.
Marcel Ciolacu, Victor Ponta, Kelemen Hunor, Călin Popescu-Tăriceanu şi Varujan Pambuccian menţionează că sunt conştienţi de provocările deosebite pe care le generează criza epidemiei de coronavirus şi că se simt deopotrivă responsabili pentru modul în care autorităţile publice înţeleg să răspundă acestor provocări.
„Vă reamintim că necesitatea de a avea în vremuri de criză un Executiv a cărui capacitate administrativă să fie deplină a fost unicul considerent pentru care Guvernul minoritar pe care-l conduceţi a primit votul de investitura din partea Parlamentului. Având în vedere atât caracterul excepţional al situaţiei, cât şi raporturile constituţionale dintre Parlament şi Guvern, considerăm că este indispensabil să stabilim neîntârziat un cadru de dialog politic instituţionalizat în interesul întregii societăţi româneşti. Starea de urgenţă ne obligă pe toţi la consens cu privire la obiectivele şi metodele acţiunii statului. Suntem deosebit de preocupaţi de modul în care Guvernul acţionează în plan medical-sanitar pentru prevenirea răspândirii epidemiei şi suntem îngrijoraţi de lipsa informaţiilor precise cu privire la măsurile pe care le întreprindeţi şi la planul de acţiune al Guvernului pe termen scurt şi mediu”, se arată în scrisoare.
Ei susţin că există riscul major ca ‘prabusirea economica’ să se transforme „într-un dezastru social major”, de aceea afirma că sunt dispuşi să colaboreze cu Guvernul pentru a adopta cele mai eficiente măsuri capabile să asigure cât mai grabnic repornirea economiei.
„Nu în ultimul rând, dorim să evităm o competiţie în plan legislativ între Parlament şi Guvern. Vrem să vă reamintim că Guvernul pe care îl conduceţi nu are o capacitate discreţionară de legiuitor delegat. Ordonanţele de urgenţă pe care le adoptaţi ajung imediat în Parlament, unde vor fi dezbătute, urmând a fi adoptate sau respinse total ori parţial. Pentru a asigura eficienta măsurilor de urgenţă pe care le preconizaţi, este indispensabilă consultarea prealabilă cu toate partidele parlamentare. În caz contrar, aceste măsuri pot suporta modificări substanţiale în momentul adoptării, având în vedere că partidul pe care-l conduceţi se bazează în Parlament pe aproximativ 20% din voturi. Este împotriva celor mai elementare principii democratice să nu consultaţi şi să nu cadeţi de acord cu majoritatea parlamentară în materii precum organizarea şi calendarul alegerilor ori pachetele de sprijin pentru salariaţi, întreprinderi şi consumatori ce angajează cheltuieli publice majore”, mai scriu liderii politici.
Aceştia mai arata că doresc să discute cu premierul despre planurile pentru perioada următoare privitoare la reîntoarcerea la muncă, în vederea reluării cât mai grabnice a activităţilor economice, precum şi a funcţionării instituţiilor administraţiei centrale şi locale.
„Ne preocupă lipsa de transparentă decizională şi evitarea abordării unor probleme de care dă dovadă Guvernul, precum şi efectele pe care instituirea stării de urgenţă le creează prin îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale. Scopul stării de urgenţă este sporirea eficienţei actului administrativ, nu ştirbirea calităţii democraţiei. Criza va trece, dar încălcările Constituţiei şi derapajele de la bunele practici democratice vor rămâne în memoria publică. Având în vedere cele de mai sus, în spiritul colaborării loiale interinstituţionale vă propunem să acceptaţi cât mai curând organizarea unui cadru de întâlniri de lucru periodice ale Guvernului cu partidele parlamentare, consultări dedicate examinării problemelor semnalate mai sus, ca şi a altora ce se vor mai ivi”, încheie ei.
