”Despre cultură.

Dragă redacție, iată că am ajuns şi la subiectul care-l înţelegi foarte bine, că tu, ziarul pe care-l citesc, eşti rodul activităţii mele în acest domeniu de mare hobi, cultura. Celelalte – pieptenii, foarfecele, feonul, bigudiurile, şampoanele sunt domeniul profesional, altă mâncare de peşte.

Deci cultura, ah cultura… A fost de-ajuns să arunce una din cliente vorba respectivă, că s-a şi făcut linişte în salonul de coafură artistică «Moţul şic», atât doamnele de sub cască, cât şi doamnele care aşteptau la rând arătând respect pentru cărţi, piese, simfonii sau sclupturi.

Mi-a venit aşa, un impuls de inspiraţie să le spun că eu scriu scrisori la o redacție, deci fac un act de cultură, dar mai bine că mi-am ţinut gura fiindcă am avut ocazia astfel să aflu cum fac doamnele cultură la greu. Madam Blănescu zice «eu, fetelor, îmi place cultura de mică, tăticu era factor poştal şi înainte să ducă revistele la abonate trecea pe-acasă să mănânce de prânz şi până sorbea ciorba de fasole, haţ! – rădeam prin lectură cinci-şase reviste».

Atunci madam Popescu a-nceput să râdă cu lacrimi de-a fost nevoie s-o scoatem, eu şi ucenica Florica, de sub cască, să nu se electrocuteze. «Păi tu crezi că cultura e din reviste?» îi zicea printre sughiţuri lui madam Blănescu. «Cultura sunt rafturi întregi de cărţi, fată, metri întregi. Eu numai în sufragerie am vreo doişpe metri de cărţi, iar în dormitor încă vreo trei. Le ia al meu vrac, când merge în delegaţii. Acum îl aştept cu vreun metru de coperţi mai bleo, că trebuie să se asorteze cu tapetul din holişor». Citeste textul integral AICI

215 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

9 + 6 =