Opțiunea muncii de acasă devine un element hotărâtor, în alegerea următoarei destinații de
carieră, pentru trei sferturi dintre salariații români.
Studiul EY România ”Munca în noile condiții”, desfășurat în iunie – iulie 2021, care a sondat opiniile a 542 de angajați români din diverse sectoare de activitate.
Aceste rezultate vin să le întregească pe cele reliefate de studiul EY global ”Work Reimagined”, unde se arăta că peste jumătate dintre salariații de la nivel mondial și-ar da demisia dacă nu li se oferă flexibilitate după pandemie.
„Discuțiile avute în spațiul public, dar și în cadrul specific fiecărei companii, arată că întrebarea despre viitorul muncii s-a mutat de la „Când ne întoarcem la birou?” spre „Care este noua definiție a muncii eficace?”.
În contextul în care angajații care lucrează de acasă consideră că obțin aceleași rezultate ca acelea de la birou, noua provocare pentru angajatori devine aceea de a netezi acest drum, prin oferirea de sprijin administrativ și identificarea momentelor optime de reunire organizațională, necesare păstrării liantului cultural”, spune Horaţiu Cocheci, Director,
People Advisory Services, EY România.
Potrivit datelor furnizate de studiu, munca de acasă nu era o metodă de lucru utilizată în
România, în perioada care a precedat pandemia, fiind privită cu neîncredere de 48% dintre companii.
Cea mai mare provocare pentru salariații care au lucrat de acasă a fost gestionarea
programului de lucru și a orelor efectiv lucrate: 38% dintre participanții la studiu au declarat că au lucrat mai multe ore în perioada pandemiei, iar 54% și-au modificat orarul clasic de lucru, în diferite forme.
Totuși, 68% dintre respondenți consideră că facilitățile avute în perioada derulării activității de acasă au fost suficiente. În privința realizării sarcinilor de serviciu, 73% dintre cei intervievați sunt încrezători și foarte încrezători că sarcinile primite au fost îndeplinite la nivelul solicitat de către angajatori.
„Pentru a asigura sustenabilitatea noii realități, este de datoria companiilor să înlăture munca în exces, compensatorie, necesară la începutul crizei sanitare pentru atingerea rezultatelor dorite.
Investițiile în tehnologii relevante și în rescrierea proceselor vor menține gradul de
încredere al angajaților în activitățile proprii, în timp ce, în paralel, vor elimina orele
suplimentare lucrate”, avertizează Horaţiu Cocheci.
Dezechilibrul între planul muncii și cel al vieții personale se detașează ca principal risc al
lucrului de acasă, 24% dintre respondenți subliniind această situație. Următoarele locuri de pe podiumul provocărilor aduse de telemuncă sunt deținute de colaborarea redusă și de
comunicarea ineficientă, ambele semnalate de 14% dintre participanți.
Din perspectiva beneficiilor aduse de munca de acasă, eliminarea costurilor de transport se
situează pe primul loc și este menționată de 23% dintre respondenți, în timp ce 16% și,
respectiv, 14% dintre participanți declară că au identificat modalități mai eficiente de derulare a activității și că s-au concentrat mai bine de acasă.
Datele colectate subliniază într-o proporție mare dorința angajaților de a-și continua activitatea într-o modalitate hibridă: 49% dintre respondenți declară că doresc să lucreze de acasă câteva zile pe săptămână, în timp ce 21% îşi doresc să facă acest lucru mereu.
Un prim pas către această direcție se pare că este deja făcut: 62% dintre persoanele
intervievate susțin că managementul lor direct încurajează munca de acasă.
Pe de altă parte, angajații ai căror organizații sau șefi direcți nu vor permite munca hibridă se declară dispuși, în proporție de 32%, să renunțe la companiile actuale imediat ce situația le-o va cere.
Mai mult, conform opiniilor exprimate, opțiunea muncii de acasă va ocupa un loc tot mai
important în alegerea noului loc de muncă: 72% dintre participanții la studiul EY spun că
următoarea destinație de carieră le va fi influențată fundamental de posibilitatea de a munci de acasă.
