Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut joi procurorilor anticorupție să investigheze modul în care sunt finanțate instituțiile media.
„CNA (Centrul Național Anticorupție, DNA-ul moldovenesc) nu face nimic pentru ca să investigheze și să elucideze finanțarea ilegală a unor instituții media”, a acuzat Maia Sandu, la postul național de televiziune.
Maia Sanu a anunțat că activitatea conducerii Centrului Național Anticorupție (CNA) ar urma să fie evaluată în următoarele săptămâni, de către Parlament.
„În următoarele săptămâni, înțeleg că în Parlament va avea loc evaluarea conducerii CNA și se va decide dacă e satisfăcătoare sau nu activitatea conducerii”, a spus Sandu.
„CNA n-a făcut nimic atunci când grupări mafiote au capturat statul. CNA nu a făcut nimic atunci când dezinformarea și manipularea au acaparat toate instituțiile, CNA nu face nimic pentru ca să investigheze și să elucideze finanțarea ilegală a unor instituții media. Este foarte mult de lucru pentru CNA și sperăm într-o zi să se apuce de lucru”, a subliniat Maia Sandu.
Proiectul de hotărâre privind inițierea controlului parlamentar asupra activității Centrului Național Anticorupție (CNA) a fost adoptat de Parlament, în ședința din 9 septembrie. Documentul prevede evaluarea activității CNA în domeniul prevenirii și combaterii corupției, a actelor conexe corupției și a faptelor de comportament coruptional.
Pe 13 august, Parlamentul a constatat lipsa de „acțiuni măsurabile și progrese” în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar și a apreciat drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii Procuraturii Generale (PG) și a Centrului Național Anticorupție (CNA) în acest sens.
Pe 24 august, majoritatea parlamentară a aprobat Proiectul privind modificarea Legii cu privire la Centrul Național Anticorupție. Documentul prevede că directorul CNA va fi numit în funcție de Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțîn 20 de parlamentari, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități.
Mandatul directorului Centrului Național Anticorupție va fi de cinci ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat. Concomitent, proiectul prevede abrogarea prevederilor de selectare a candidaților prin concurs, organizat de Comisia juridică, numiri și imunități. Conducerea CNA a criticat inițiativa.
În prezent, directorul CNA este Ruslan Flocea. El a fost numit în funcție în iulie 2019. Acesta a fost ales, pe o perioada de cinci ani, în urmă unui concurs organizat de Parlament și confirmat în funcție, prin decret prezidențial, de Igor Dodon, subliniază newsmaker.md.
Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenco, a anunțat săptămâna, după ce a participat la o întâlnire la Bruxelles, că toți judecătorii și procurorii moldoveni vor fi evaluați de experți străini. Magistrații care nu-și vor putea justifică averea vor fi dați afară imediat.
„Astăzi, în ședința plenară a Consiliului de Asociere UE-Republica Moldova desfășurată la Bruxelles, am avut onoarea să vorbesc despre reforma justiției și lupta anticorupție.
(…) Am început lucrul asupra reformei de evaluare externă și extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Așa numitul vetting. Am elaborat un concept pe care l-am trimis tuturor partenerilor de dezvoltare.
Esență reformei este că judecătorii și procurorii vor fi evaluați sub aspectul integrității de către comisii externe, inclusiv cu experți străini, iar toți cei care nu-și pot justifică averile urmează a fi excluși din sistem.
Doar după ce vom avea un consens pe concept, vom purcede la elaborarea proiectului de lege, îl vom consulta cu Comisia de la Veneția și, după luarea în considerare a tuturor observațiilor, îl vom adopta în Guvern și în Parlament.
O astfel de reforma este necesară având în vedere că sistemul în cei 30 de ani de independența nu a reușit să se curețe singur.
Mizăm pe sprijinul plenar a partenerilor țării noastre, or conceptul de vetting pe care l-am dat la coordonare presupune delegarea experților de către aceștia și implicarea lor ulterioară în procesul de evaluare”, a transmis Litvinenco.
Ministrul a mai anunțat că va fi înființată și un parchet specializat pentru lupta cu marea corupție, așa cum eset DNA-ul din România.
„Procuratura Republicii Moldova necesită și ea o reforma profundă. Chiar dacă avem de aproape 20 de ani instituții împotriva corupției, aproape niciodată în Republica Moldova nu a existat o lupta împotriva marii corupții.
De aceea, ne propunem să constituim o instituție care să se ocupe doar de marea corupție, care ar avea tot instrumentarul, independența și resursele umane necesare. Evident că oamenii care vor veni să lucreze acolo trebuie să fie corecți și curajoși”, a explicat ministrul.
„Republica Moldova este țară din care în doar într-o lună din 2014 s-a furat din sectorul bancar 1 miliard de dolari SUA, adică 13% din PIB. Cu toate că de atunci au trecut aproape 7 ani, până astăzi nimeni nu a fost pedepsit și nici un dolar nu a fost recuperat.
De aceea, ne propunem să facem tot ce depinde de Guvern pentru ca procuratura să progreseze în recuperarea banilor și sancționarea celor care au furat. Dar, în afară de asta, vom întreprinde mai multe acțiuni în încercarea de a recupera banii furați și pe cale civilă.
Am solicitat partenerilor noștri din UE sprijin în realizarea acestor reforme. Pentru că, fără suportul plenar din afară, îndeplinirea acestor deziderate este greu de imaginat”, a mai subliniat ministrul.
