Procurorul șef al DNA, Crin Bologa, a atras din nou atenția că, în urma dezincriminării parțiale a abuzului în serviciu, de către CCR, DNA a trebuit să claseze nu mai puțîn de 800 de dosare, în care prejudiciile erau de peste 4 miliarde de euro.
„În cursul anului trecut, am făcut o statistică, în care noi am dispus clasarea, invocând decizia Curții Constituționale, de dezincriminare parțială a abuzului în serviciu. Din 2016, până anul trecut, Direcția Națională Anticorupție a dispus clasarea într-un număr de peste 800 de cauze, iar prejudiciul estimat în aceste cauze era de peste 4 miliarde de euro.
De anul trecut și până în prezent, am mai dispus și alte netrimiteri în judecată, invocând aceeași decizie a Curții Constituționale. La acest posibil prejudiciu, se adaugă prejudiciile din dosarele în care noi am dispus trimiterile în judecată și au intervenit achitările.
Pot să vă spun că mai mult de jumătate din achitările dispuse în dosarele DNA au la bază deciziile Curții Constituționale, prin care s-a dezincriminat parțial abuzul în serviciu, prin care s-a dezincriminat total tentativa de abuz în serviciu și înlăturarea probelor adunate cu tehnica Serviciului Român de Informații”, a declarat Bologa, într-un interviu pentru Europa Liberă.
„Dacă numai în dosarele în care s-a dispus clasarea prejudiciul este de peste 4 miliarde, suma cred că e amețitoare, în dosarele în care s-a dezincriminat. Or, aici ce s-a întâmplat? S-a constat că fapta există, că prejudiciul există, folosul necuvenit există, dar nu aveam incriminarea, într-o legislație primară. S-a încălcat o legislație secundară sau terțiară, dar banii nu au mai fost recuperați.
Ca urmare tot a unei decizii a Curții Constituționale, infracțiunile de corupție nu au mai fost considerate ca element de siguranță națională. Astfel, nu au mai ajuns obiect de activitate al Serviciului Român de Informații. Deci nu au un obiect, de a identifica faptele de corupție.
Neavând acest obiect de activitate, în momentul în care constată, în activitatea lor, și infracțiuni de corupție, atunci suntem sesizați. Dar avem un număr redus de sesizări, în comparație cu anii trecuți. (…) Dacă le au, eu sper și cred că ne furnizează aceste informații. Dar, nemaiavând obiect de activitate, nu mai caută astfel de informații și atunci ne comunică numai ce întâlnesc în activitatea lor”, a mai arătat Bologa.
Șeful DNA a precizat că procurorii instrumentează acum 88 de dosare, legate de achizițiile din pandemie.
„Dosarele pandemiei sunt în număr de 88 și sunt în diferite stadii. În unele dintre aceste dosare, se efectuează urmărire penală in rem, în altele avem suspecți, altele au fost trimise în judecată. În cele 88 de dosare, 44 de persoane au calitatea de suspecți, 17 persoane au calitatea de inculpați, iar în judecată au fost trimise 11 dosare, cu 24 de inculpați până în prezent.
Avem astfel de dosare și la structura centrală, și la serviciile teritoriale. Ultimul care a apărut este cel de la Suceava și mai avem un caz, unde sunt suspiciuni că au fost vaccinați fictiv peste 3.800 de persoane, numai la punctul de trecere al frontierei Petea, unde era un punct de vaccinare”, a precizat Bologa.
El a mai spus că DNA a primit în cursul anului 2021 mai multe sesizări decât în anul precedent.
„Am cerut la zi statistica, până la sfârșitul anului poate să mai crească, și la data de 7 decembrie aveam 776 de sesizări, în cursul acestui an, față de 715, în cursul anului trecut”, a mai spus Bologa.
