Artistul Mircea Cantor, care participă la expoziţia „Tradiţie circulară (Conectat la natură)”, găzduită de sala Tancred Bănăţeanu a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, consideră că păstrarea şi ducerea mai departe a artelor tradiţionale este o datorie morală a contemporanilor, pentru că acestea reprezintă „istoria neamului nostru”.

„Este istoria neamului nostru, este istoria acestui popor, este ceva care vine din noi de departe şi care trebuie păstrat şi dus mai departe. Noi avem o datorie morală, într-un fel, să o facem, pentru că dacă n-o faci, se pierde. Totul ar trebui să plece de la sistemul de educaţie, pentru că trebuie să-i înveţi pe oameni să aprecieze”, a declarat Cantor, citat de Agerpres, la conferinţa dedicată vernisajului expoziţiei.

Cantor a spus că a fost de foarte multe ori în Japonia, unde continuă să se păstreze legătura cu tradiţia.

„Şi acolo vezi o împăcare şi o armonie între trecut, între tradiţiile care sunt păstrate şi între hitech-ul înnebunitor, distopic, dar care coexistă şi vezi cum trecutul se infuzează cu prezentul şi pleacă undeva într-un viitor, dar nu se neagă. Şi asta mi-aş dori foarte mult să se întâmple şi în România”, a arătat artistul

El consideră că expoziţia „Tradiţie circulară” este un eveniment care leagă arta tradiţională şi arta contemporană, fenomen care ar trebui să aibă o finalitate economică.

E o iniţiativă care ar trebui repetată, pentru că noi, artiştii, ne inspirăm din aceste meşteşuguri, din aceste cunoaşteri ale artei tradiţionale. Şi e bine să credităm această artă, pentru că o folosim şi atunci să ştim – da, am folosit un meşter olar, da, am folosit un meşter pielar. Pentru mine, dincolo de expoziţie, această colaborare ar trebui să aibă o finalitate economică. Adică să ne dăm seama că la nivel de ţară se pot face lucruri foarte interesante cu aceşti artizani, care ar trebui promovaţi mai mult, ar trebui susţinuţi mai mult, începând de la educaţie, de la expoziţii, de la cooperative poate, în care să-şi găsească locul„, a spus Cantor.

Mircea Cantor a menţionat că dialogul artiştilor tradiţionali cu publicul şi cu autorităţile ar trebui să reintre „pe o linie a normalităţii”.

Spre exemplu, meşterii olari. Eu am lucrat cu un ceramist din Săcel, Burnar Tănase. Săcel este un sat din nordul României, în Maramureş, unde acum 50 de ani erau 30 de fumuri, cum zic ei, adică erau 30 de cuptoare şi astăzi mai este un singur olar, care şi el lucrează când poate, în rest merge în Germania să culeagă sparanghel sau căpşuni. Este trist să vedem că aceste ‘savoir-fair’, cum zic în Franţa, ‘a şti şi a face” sunt pe cale de dispariţie dintr-o ignoranţă, mai mult voită, aş tinde să cred, a autorităţilor şi să nu-i valorificăm. Iniţiativa organizării expoziţiei tinde să arate ca un semnal de alarmă că aceste lucruri ar trebui puse din nou pe o linie a normalităţii, a dialogului cu publicul şi cu autorităţile şi să iasă ceva pozitiv din ea„, a mai spus Mircea Cantor.

La rândul său, iniţiatorul proiectului, Teodor Frolu, a declarat că expoziţia face parte dintr-un demers mai larg, de mai mulţi ani, în care se încearcă să se explice că „aducerea în contemporan a tradiţiei nu înseamnă etno”.

Este ceva mult mai valoros aici. Ce e important este că nu ştiu câtă lume s-a luat, să zic, după explicaţiile astea, în schimb toţi cei care sunt aici s-au luat fiecare după drumul lor şi noi ne-am întâlnit, majoritatea, când fiecare era la un moment de maturitate, ca să zic aşa. Şi cred că bucuria pe care am avut-o eu descoperind că şi alţii gândesc la fel au avut-o şi ei, descoperind că nu sunt singurii care căutăm în zona asta. Fiecare este un artist, un brand, care are, pe lângă parte artistică, multe alte iniţiative, şi, de fapt, s-a creat un ecosistem în care se regăsesc idei şi preocupări„, a spus Teodor Frolu.

Managerul MNŢR, Virgil Niţulescu, a declarat  că expoziţia e rodul relaţiei dintre instituţia pe care o conduce, o reţea de organizaţii din sectorul cultural independent, sprijinită de o serie de artişti contemporani recunoscuţi.

Încercăm să facem o legătură între cultura tradiţională românească şi arta contemporană. Toţi cei care sprijinim acest proiect considerăm că artiştii contemporani în mod firesc îşi găsesc rădăcinile creatoare în cultura tradiţională românească. Dorim să sprijinim renaşterea unor meşteşuguri tradiţionale care, dacă nu ar fi puse în valoare de aceşti artişti contemporani, ar risca să dispară„, a spus Niţulescu.

Virgil Niţulescu a amintit organizarea marţi, la MNŢR, a conferinţei „Tradiţiile Creative – vectori pentru dezvoltarea durabilă”, subscrisă Forumului Tradiţiilor Creative.

Tradiţie circulară (Conectat la natură) – o expoziţie de artă contemporană colaborativă între meşteri tradiţionali, care păstrează vii meşteşuguri arhaice, şi artişti contemporani, care îmbină arta cu inovaţia şi cu noile tehnologii – se va deschide marţi seară la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Proiectul este o continuare a iniţiativei România Tradiţiilor Creative, demarată în 2017 de Vintilă Mihăilescu şi Teodor Frolu, şi propune marelui public o expoziţie de artă contemporană, multimedia, performance-uri şi instalaţii de artă.

Săptămâna trecută au debutat performance-urile colaborative dintre şase cupluri de meşteri tradiţionali şi artişti contemporani, din dialogul artistic al acestora, sub ochii publicului, rezultând lucrări de artă colaborativă care ce vor rămâne expuse în sala Tancred Bănăţeanu de la Muzeul Ţăranului până la 3 iulie, la finalul expoziţiei.

Organizată la MNŢR între 12 şi 15 mai, seria de performance-uri i-a adus laolaltă pe: Teodor Graur (artist) şi Viorel Gheorghe (meşter marangoz); Mircea Cantor (artist) şi Tănase Burnar (meşter olar); Marius Alexe – Bean (artist) şi Adrian Mihaiu (meşter caval); Olah Gyarfas (artist) şi Melinda-Maria Andras (meşter textil); Virgil Scripcariu (artist) şi Csaba Balint (meşter olar) şi Dan Vezentan (artist) şi Csaba Racz (meşter pielar).

La realizarea căreia au contribuit experţi ai muzeului cu selecţia şi documentarea de exponate din patrimoniul instituţiei puse la dispoziţia artiştilor, cuprinde şase părţi care, împreună, reuşesc să ofere o experienţă a conexiunii autentice stabilite de-a lungul timpului între meşteşug şi meşterii / artiştii / designerii care îl transformă în artă.

Citeşte şi: Actori muncind acasă

Expoziţia şi evenimentele conexe sunt organizate de Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, în colaborare cu Muzeul Ţăranului şi Centrul Cultural Subcarpaţi, în parteneriat cu Primăria Capitalei prin ARCUB, cu sprijinul financiar AFCN, ca parte din circuitul RDW Design GO şi seria de evenimente organizate de Noaptea Muzeelor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here