Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a apreciat în cadrul unei dezbateri online, cu tema ,,Industria inovatoare de medicamente, partener strategic pentru societate, economie și sănătatea românilor”, că în România creșterea economică trebuie corelată cu cea a cheltuielilor pe care statul le face pentru sectorul sanitar, iar acest lucru nu s-a întâmplat întotdeauna.

„Creșterea economică din România ar fi bine să fie corelată întotdeauna și cu creșterea cheltuielilor pe care statul român le face pentru sectorul sanitar. Acum nu suntem într-o situație prielnică, dar am fost de multe ori în situații favorabile din punct de vedere economic și nu au fost dublate și de o creștere semificativă a alocărilor pentru sectorul sanitar. Lucrul acesta ar trebui să nu se mai întâmple pe viitor”, a punctat ministrul sănătății.

Potrivit acestuia, dezvoltarea asigurărilor de sănătate ar putea duce la atragerea de fonduri noi pentru sistemul medical.
O politică care să dezvolte fie atragerea de fonduri noi, prin dezvoltarea de asigurari private de sanatate care să ofere măcar unora dintre persoane care pot să facă acest lucru un anumit tip de acces la servicii de sănătate și să ușureze cheltuiala care este perfect justificată, dar care trebuie să ofere tuturor pacienților din România un acces egal la servicii de sănătate și medicamente  fie ca discutăm de generice, fie de medicamente inovative„, a spus ministrul sănătății.

Pe de altă parte, acesta a afirmat că instituția pe care o conduce sprijină accesul la medicamente inovatoare, însă cu condiția de a nu crea „o inechitate” și a se limita în vreun fel accesul la medicamentele generice.
„Sprijinim accesul la medicamente inovatoare cu o singură condiție și lucrul acesta vreau să fie clar pentru toată lumea, să nu creăm o inechitate și să limităm accesul la medicamentele generice în vreun fel, pentru că marea majoritate a pacienților, inclusiv cei oncologici, beneficiază de tratament cu medicație generică. Politica de preț la care lucrăm în acest moment care, din păcate, în România nu a fost cea mai înțeleaptă, a dus la dispariția de pe piață a numeroase molecule de medicamente generice și nu o să putem înlocui medicamentele generice cu medicamente inovatoare decât în anumite situații”, a detaliat dr. Rafila.

La rândul său președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, a făcut referire la faptul că ,,ceea ce știm cu toții este că îngrijirile medicale vor fi din ce în ce mai personalizate. Sănătatea va fi din ce în ce mai digitalizată și din ce în ce mai mult bazată pe dovezi.
(…) Si preferințele pacienților s-au modificat. Sunt altele. Nivelul de informare al acestora este altul.
(.. ) Să vedem cum principalul fond finanțator va reuși să acopere aceste lucruri. Este clar că și modalitatea de rambursare a serviciilor medicale și a medicamentelor trebuie schimbată radical.
Practic, va trebui să trecem de la rambursarea bazată pe volum, pe cantitate, pe număr de servicii realizate către rambursarea bazată pe performanță, pe dovezi, rambursare bazată pe valoare, dar valoare asupra pacientului per calitate a serviciilor medicale. Au fost identiificate câteva mecanisme de rambursare deocamdată în domeniul asitenței medicale farmaceutice. (…)
Dacă acum câțiva ani aveam incluși în aceste terapii inovatoare din interiorul contractelor cost-volum-rezultat sau cost-volum în jur de 15 000 de pacienți, de anul acesta începând deja peste 62 de denumiri comune internaționale sunt incluse în aceste contracte ce impun criterii de performanță asupra sanatății pacientului.
(…) Anul acesta, peste 180 000 de pacienți au beneficiat de terapii incluse în aceste contractedespre care vă vorbeam. Mai trebuie revoluționată rambursarea serviciilor din sectorul spitalicescdespre care cu toții știmcă practic tratează cele mai complexe cazuri. Dar și aici modalitatea de finanțare este regândită, este orientată și va fi orientată în anul următor către calitatea serviciilor, către rezultatele obținute de spitale și către valoarea acestor servicii asupra stării pacientului. Este clar că nu se mai poate continua cu finanțarea bazată pe număr de cazuri tratate în funcție de complexitatea lor. De acum înainte deja s-a solicitat spitalelor să își regândească modalitatea de organizarea paturilor, astfel încât să primeze indicatorii cost-eficiență, cost-eficacitate, cost-beneficiu și cost-utilitate. Ce înseamnă asta? Inseamnă orientarea către serviciile din ambulatoriu și către serviciile de spitalizare de zi care pentru fondul finanțator sunt mult mai cost-eficiente dar și mai benefice pentru pacient”, a reliefat președinta CNAS, în cadrul conferinței DC Medical, desfășurată la Palatul Parlamentului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.