Anual, flagelul pestei porcine reapare, ca şi cum ar fi zmeul cu şapte capete, pe care nimic nu-l poate doborî, în timp ce vecinii noştri, precum Ungaria, nu au această problemă.

Trecând peste teoriile conspirativiste – „cineva are ceva cu noi şi ne trimite anual pesta porcină, ca să ne distrugă producţia internă de carne de porc”, explicaţiile sunt foarte simple şi concrete şi ele, ca în ştiinţele economice, pot fi grupate pe diferiţi factori de input.

Primul astfel de factor e că nu există la nivel global un vaccin contra pestei porcine. Aşa că, de câte ori suinele sălbatice, adică porcii mistreţi, încep să se mişte şi sezonul (mai) rece vine, inexorabil, pesta aceasta face ravagii. În ţările sărace, cu gospodării ţărăneşti autarhice.

Iar aici trebuie să discutăm despre structura gospodăriei ţărăneşti din România, care diferă de cea a gospodăriei ţărăneşti din Ungaria.

Tradiţional, la ţară, dar şi în micile oraşe, oamenii cresc cel puţin un porc. Când este vorba despre un singur porc (pentru că există mici ferme ţărăneşti la gri, cu zeci de porci cumpăraţi de pe piaţa neagră, care aduce pui înţărcaţi, din Bulgaria), vorbim despre oameni săraci, ori despre familii sau indivizi care stau la bloc şi au o cunoştinţă, peste drum, care stă la casă şi le găzduieşte o suină, care primăvara e un purcel drăgălaş, de 20 kg, iar pe 7 decembrie se face un vier monstruos, de 250 kg.

Ceea ce trebuie acum să înţelegem este că folosirea surselor deschise de hrană poate duce la infectarea acestor animale cu pestă porcină. Dincolo de faptul că aruncarea tuturor resturilor de la masa oamenilor, în troaca porcului, îl face pe acesta să crească monstruos, câr malul, să pună pe el grăsime exagerat de multă, ceea ce scade calitatea cărnii (dacă suina nu se poate mişca, musculatura, logic, i se atrofiază) şi celorlalte produse, după Ignat, când sunt sacrificate aceste animale.

Pesta porcină poate să apară pentru că mâncarea circulă de la om, la porc, fără securitatea alimentară, adică fără circuite închise, care asigură netransmiterea virusului.

Dar factorul primar al transmiterii pestei porcine africane este persistenţa creşterii porcilor domestici într-o stare de semisălbăticie.

Ce înseamnă asta? Când eram copil, mergeam cu mama şi cu tata, vara, din Turda, la Băile Turzii, trecând printr-o comună de oameni săraci, care se afla pe drumul spre Băi.

Pe strada cea mare din comună, în praf, copiii şi purceii din rasă Mangaliţa semisălbatici, cu scroafele guiţând şi alăptându-şi puiii, în bălţile cu nămol, se jucau împreună, fericiţi.

La fel stăteau lucrurile, cam în aceeaşi perioadă, şi în comuna Vânători, de lângă Focşani, când mergeam cu tata, din oraş, la plajă, la Putna.

Această stare de fapt, care se perpetuează şi azi – poate nu neapărat în aceleaşi locuri, punctual, ţara a evoluat – duce la transmiterea pestei porcine.

Vectorul primar de transmitere este la porcul mistreţ, un animal extrem de vital, vivace, mobil şi inteligent, care caută în permanenţă mâncare, rânind peste tot şi transmiţând astfel virusul.

Să nu ne imaginăm că porcul mistreţ, atunci când vede o placă cu săgeţi, pe care scrie „graniţa”, iar la stânga, pe săgeată, „România”, şi la dreapta „Ucraina”, îşi spune aşa: „A, e graniţă, deci nu trec, că nu-mi dă voie legea!”. Turmele de mistreţi se pot deplasa cu viteze incredibile, pe distanţe mari.

Apoi, pe pământul şi în mlaştinile unde mistreţul a rânit după mâncare, apare porcul semisălbatic, râneşte şi el, tot în căutare de mâncare, şi ia virusul, care apoi ajunge în gospodăria sătească autarhică a ţăranului român.

De regulă, în România, acesta poate lucra la combinatele de industrializare a suinelor. A ne imagina că un individ infectat cu pestă, dezinfectat draconic la intrarea în combinat, nu transmite pesta porcină africană la porcii din combinat, este o naivitate.

Şi gata, ciclul epidemic este închis. Aşa apar focarele de pestă porcină în combinatele noastre.

Bonus: zonele geografice extinse, în care au avut loc în anii trecuţi epidemii de pestă, sunt infectate în continuare. Virusul supravieţuieşte iernii şi un număr de ani ar trebui, prin ANSVSA, să fie interzisă aici creşterea de porci.

Mă îndoiesc că asta se întâmplă în Brăila sau în Vaslui, ori în Giurgiu… Când primăvara o gospodărie de aici, unde a fost pestă porcină, cumpără la negru nişte purcei de lapte înţărcaţi – ei au o denumire de specialitate, dar hai să nu intrăm în asta acum – pământul dezgheţat, mustind de apă, este purtător al virusului. Şi gata.

Care este soluţia? Indiscutabil, schimbarea structurii economice a gospodăriei ţărăneşti – cel puţin acolo unde au existat focare de pestă porcină africană, care acum se bazează existenţial pe creşterea porcului, de care cel puţin iarna depinde supravieţuirea omului sărac, din mediul rural românesc.

Dar pentru asta Ministerul Agriculturii trebuie să facă un program, care să asigure, cu ajutorul ANSVSA, faptul că gospodăria ţărănească ţintită de măsurile anti – pestă porcină supravieţuieşte, apoi că este capabilă să intre într-o conversie spre un alt model economic, care nu se mai bazează pe creşterea suinei.

Acolo unde nu a existat focar, tot Ministerul Agriculturii trebuie să pună la punct un program de convertire a mici crescătorii ţărăneşti de suine, astfel ca aceasta să aibă un circuit sanitar închis. Condiţiile nu sunt îndeplinite, interdicţie de creştere, implementată de ANSVSA.

Dar acesta este un lucru foarte dificil de realizat. În primul rând, omul de la ţară, de la noi, este suficient de acultural ca să nu priceapă de ce se întâmplă asta şi pot apărea mici răscoale locale.

Mai apoi, partidele politice nu vor ezita să speculeze politic subiectul, pentru a câştiga electoral, iar o astfel de reformă complicată, ce presupune implicarea activă a inspectorilor ANSVSA, ar fi astfel blocată.

Toate lucrurile pe care le-am prezentat mai sus, ca soluţii (şi altele) ar fi trebuit să fie implementate de mult timp. Nu s-a făcut nimic. De aceea avem anual pestă porcină africană şi tot de aceea, pentru că această carne şi preparatele din carne de porc au devenit mai rare, au crescut preţurile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.