Cea mai mare provocare pentru economia Republicii Moldova o reprezintă escaladarea riscurilor de securitate din regiune, din cauza invaziei rusești în Ucraina, este concluzia Raportului de Stare a Țării, realizat de Centrul analitic Expert-Grup, în parteneriat cu Friedrich Ebert Stiftung Moldova.
Pe lângă faptul că a fost compromis comerțul cu Federația Rusă, Belarus și Ucraina, a crescut incertitudinea pieței, fapt ce a redus semnificativ apetitul investițional al agenților economici din Moldova, se mai arată în Raportul de Stare a Țării.
Potrivit directorului executiv al Centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor, Raportul de Stare a Țării este o analiză complexă a tendințelor economice și sociale din Republica Moldova și reflectă trei elemente care definesc starea țării, și anume bunăstarea populației, mediul de afaceri și guvernanța. Ediția din acest an a raportului conține un subiect special care analizează procesul de „europenizare” a reformelor, condiționalitățile UE și ”foaia de parcurs” a Republicii Moldova, în contextul acordării statutului de țară candidată la UE pentru Moldova.
”Pe lângă implicațiile sale sociale dramatice, inflația pronunțată din anul 2022 a developat o serie de carențe fundamentale ale economiei moldovenești, în special cele legate de competitivitatea redusă și de calitatea proastă a cadrului concurențial. Cu siguranță, principalii factori inflaționiști sunt de ordin extern, fiind determinați preponderent de creșterea prețurilor globale, în special la resursele energetice și cele alimentare. Aceste fenomene au condus fie la creșterea directă a prețurilor produselor de consum, fie la majorarea costurilor de producție. Totuși, creșterea prețurilor a fost determinată și de o serie de carențe interne”, se mai arată în raportul Expert-Grup, citat de RFI.
Totodată, Adrian Lupușor susține că alinierea politică a ramurilor puterii a creat o serie de avantaje și neajunsuri în actul guvernării, asigurând, pe de o parte, stabilitate, continuitate și predictibilitate, iar, pe de altă parte, generând riscuri de nerespectare a principiului separării puterilor în stat.
”Preluarea guvernării de către un singur partid cu intenții reformiste și pro-europene a îmbunătățit parțial procesul de luare a deciziilor. Cu toate acestea, în tendința de a spori viteza reformelor, guvernarea a trecut uneori cu vederea principiile de transparență și de incluziune, iar reformele din unele sectoare au fost puternic politizate, subordonate calendarului politic al partidului de guvernământ și comunicate actorilor vizați și societății în mod precar (ex.: reforma justiției, reforma administrație publice locale)”.
Între timp, statutul de țară candidată la UE redă o semnificație strategică și practică absolut nouă procesului de integrare europeană în Republica Moldova. ”De acum înainte, agenda reformelor naționale trebuie să fie comasată cu prioritățile de integrare europeană, pentru a produce efecte în ambele sensuri. Statutul de țară candidată pentru aderarea la UE maximizează cerințele Uniunii Europene și, respectiv, angajamentul politic al Moldovei într-un context de politici care nu mai este static și redus la realizarea tehnică a Acordului de Asociere. Astfel, avansarea în cadrul procesului de preaderare va depinde de capacitatea autorităților de a integra cerințele politice ale UE în agenda reformelor naționale, susțin autorii raportului.
Depășirea dificultăților structurale pe calea avansării în negocierile de (pre-) aderare depinde nu doar de voința politică a autorităților, ci și de competențele aparatului guvernamental în materie de integrare europeană.
”În perioada analizată a devenit foarte clar că principalul factor care, în pofida rezistenței sistemului, poate asigura promovarea efectivă a reformelor – în special, a celor nepopulare – este presiunea externă. Aceasta poate lua forma unei presiuni negative – crize/șocuri exogene care dictează schimbări structurale urgente pe intern, după modelul crizei energetice induse de factori externi. Acest fapt a determinat, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, o agendă adevărată de securitate, diversificare și eficiență energetică. Totodată, poate fi vorba și de o presiune pozitivă, exercitată de partenerii de dezvoltare care stabilesc condiționalități pentru oferirea suportului, mai afirmă directorul executiv Expert-Grup.
Raportul prezintă mai multe priorități strategice pentru următorii ani și anume promovarea reformei administrației publice, creșterea capacităților de asimilare a asistenței externe, revizuirea constrângerilor legale și instituționale care împiedică avansarea reformelor, eficientizarea comunicării publice pe marginea agendei de reforme, sporirea nivelului de responsabilizare a parlamentarilor, consolidarea securității energetice, ancorarea și alinierea la cadrul strategic a politicilor publice promovate și asigurarea unui proces de integrare europeană transparent, incluziv și dinamic.
