Atenția se concentrează asupra Rabatului în cadrul unei anchete care vizează corupţia în Parlamentul European. Anchetatorii se întorc în anul 2014 pentru a investiga conexiunile cu Marocul, potrivit Politico. Două nume ies în evidență din lista celor vizaţi: Pier Antonio Panzeri, un fost membru italian al Parlamentului European care a condus delegația magrebină a Adunării și Abderrahim Atmoun, co-președintele comisiei parlamentare mixte UE-Maroc.
În 2014, regele Mohammed al VI-lea al Marocului a acordat o serie de decorații regale „wissam” pentru servicii aduse regatului.
Astfel, scandalul de corupție de la Bruxelles scoate la iveală două nume: Pier Antonio Panzeri, un fost membru italian al Parlamentului European care a condus delegația magrebină a Adunării și Abderrahim Atmoun, co-președintele comisiei parlamentare mixte UE-Maroc.
Atmoun, în prezent ambasador al Marocului la Varșovia, a postat cu mândrie pe pagina sa publică de Facebook fotografii nu doar de la ceremonia de premiere cu regele, ci și o serie de alte imagini care cataloghează lunga sa asociere cu Panzeri – un om pe care îl salută public ca fiind „prietenul” său – încă din 2011. În imaginile ulterioare, uneori li se alătură un tânăr consilier parlamentar roșcat, Francesco Giorgi. Într-o fotografie, cei trei stau în jurul unei mese într-o sală de ședințe, sub o imagine a unui peisaj marin, cu sticle de apă minerală Sidi Ali în fața lor.
În 2022, cei trei bărbați sunt prinși în mijlocul celei mai mari crize de corupție care a zguduit Uniunea Europeană în aproape un sfert de secol, în timp ce Belgia lansează o anchetă pentru a stabili dacă Qatar și Maroc au cumpărat influență în Parlamentul European.
Panzeri și Giorgi – împreună cu partenera sa, fosta vicepreședintă a Parlamentului European Eva Kaili – se află în închisoare, confruntându-se cu acuzații preliminare de corupție. Mandatul de extrădare emis de Belgia pentru soția și fiica lui Panzeri în legătură cu cumpărarea de influență îl numește în mod specific pe Atmoun pentru oferirea de „cadouri”.
Anterior în întâlnirile dintre Rabat și Panzeri, o scrisoare internă a guvernului marocan din 2011, văzută de POLITICO, l-a identificat ca fiind un potențial „aliat de greutate” sau „adversar formidabil”.
Avocații suspecților au refuzat să comenteze, iar ambasadele Marocului din Varșovia și Bruxelles nu răspund la apeluri. Soția și fiica lui Panzeri neagă orice implicare.
Ministrul belgian al justiției, Vincent Van Quickenborne, a dat joi o indicație voalată în parlament, sugerând că Marocul este implicat în această anchetă.
Deși s-a referit doar la „o țară care, în ultimii ani, a fost deja menționată în țara noastră atunci când este vorba de interferențe”, s-a înțeles că este vorba despre Maroc, deoarece serviciul de securitate din Rabat are un istoric îndelungat de monitorizare a marii sale comunități din diaspora din Belgia.
Mai precis, Van Quickenborne a precizat că ancheta belgiană a cuprins o serie de subiecte, inclusiv „drepturile de pescuit”.
Pescuitul este un subiect extrem de sensibil în sine pentru Franța, Spania și Italia, dar pentru Maroc este, de asemenea, o problemă strategică critică din cauza teritoriului disputat al Saharei Occidentale, revendicat atât de Maroc, cât și de o mișcare de independență reprezentată de Frontul Polisario. Marocul a făcut mult timp presiuni pentru ca peștele capturat în largul Saharei Occidentale să fie inclus în acordurile comerciale ale Marocului cu UE, pentru a susține revendicarea teritorială a Rabatului.
