Înainte de alegerile la termen din 2024, coaliţia s-ar putea rupe şi partidele politice ar putea să cadă la înţelegere asupra formării unui executiv tehnocrat, crede Unicredit, în prognoza sa trimestrială – prima pe anul acesta.
Principalul risc intern pentru perspectivele României este desființarea actualei coaliții de guvernare, în vara acestui an, susţin analiştii băncii.
„Domnul Ciolacu ar trebui să-l înlocuiască pe actualul premier, Nicolae Ciucă”, detaliază Unicredit, „la sfârșitul lunii mai. În acest caz, ne așteptăm ca un guvern tehnocrat cu sprijin larg, mai degrabă decât un guvern minoritar, să conducă țara până în anul 2024”.
În trecut (2000, 2016), aminteşte banca, „acest lucru a ajutat PSD să obțină unele dintre cele mai clare victorii în alegeri, deoarece PSD a promis mai multe cheltuieli către populaţie, după guverne tehnocrate mai cumpătate.
Mai jos, toată prognoza Unicredit:
Ne așteptăm ca economia României să treacă printr-o recesiune tehnică, în această iarnă, și să se redreseze în semestru doi al acestui an. Estimăm o creștere a PIB-ului de 1,3%, în 2023, și 3,9%, în 2024.
Creşterea sarcinii fiscale s-ar putea opri în 2024, care este un an electoral, deficitul bugetar estimat fiind de 4% din PIB, în 2023, și 3,7% din PIB, în 2024.
Estimăm că inflația va atinge un vârf în acest trimestru, peste 17%, și va rămâne la două cifre, la sfârșitul anului 2023, scăzând la aproximativ 4,5%, un an mai târziu.
BNR ar putea duce rata dobânzii de politică monetară la 7%, în T1, și ar putea să o mențină acolo anul acesta, înainte de a o reduce la 5%, anul viitor. Ne așteptăm ca România să aibă o depreciere valutară în intervalul 5,00-5,10 lei/euro. odată ce dezinflația se accelerează.
Strategie
Dezinflația și nevoile mai mici de finanțare ar putea ajuta obligațiunile românești. Preferăm obligaţiunile în lei celor în valută.
Ajustare treptată în anul anterior alegerilor. Recesiunea tehnică este probabilă în timpul iernii
În ciuda creșterii puternice, de aproximativ 4,7%, în 2022, ne așteptăm ca economia României să treacă printr-o recesiune tehnică superficială în T2 – T3 ale acestui an, consumul privat generând încetinirea.
După ce au epuizat în semestrul 1 al anului trecut economiile prudenţiale acumulate în timpul pandemiei, puterea de cumpărare a gospodăriilor românești a scăzut anul trecut, iar salariile reale sunt estimate să scadă și în anul acesta.
În plus, condițiile financiare se vor înăspri în continuare, deoarece rata variabilă a dobânzii aplicată contractelor de credit (n.n.: IRCC) este ajustată cu o întârziere de şase luni și va rămâne ridicată pe tot parcursul anului 2023.
Capex (cheltuielile cu investiţiile) și achizițiile imobiliare vor încetini
Perspectivele pentru investiții sunt mixte. Ne așteaptăm ca investițiile și achizițiile de locuințe să ăncetinească, în conformitate cu activitatea economică și înăsprirea condițiilor financiare.
În opinia noastră, prețurile caselor ar putea scădea în orașele secundare în care au depășit veniturile gospodăriei, în ultimii ani.
Cu toate acestea, nu prognozăm o corecție semnificativă a prețurilor locuințelor, la nivel național. Spre deosebire de țările din regiunea Vișegrad, Guvernul României nu urmărește o strategie de investiţii străine directe.
Acest lucru face investițiile confirmate și planificate în mobilitatea electrică și mai impresionante. Cu toate acestea, este posibil ca majoritatea proiectelor să înceapă după ce economia europeană își va reveni din criza actuală.
Investiții publice, susținute de avântul regiunii. Fluxurile de fonduri UE
În schimb, ne așteptăm ca investițiile publice să le depășească pe cele din țările învecinate, din cauza bunei planificări și gestionări a absorbției fondurilor UE și a intrărilor de bani din PNRR.
România a rămas în urmă, în agenda sa de reformă PNRR, reușind să primească o singură o plată, anul trecut. Progresul lent din anul acesta ar putea debloca finanțarea suplimentară, în valoare de aproximativ 1% din PIB, comparativ cu zero în Ungaria, Polonia și, probabil, Cehia.
Lucrările de infrastructură rutieră și energetică avansează lent, dar sunt priorități geopolitice și, prin urmare, este puțin probabil să fie excluse, în opinia noastră.
Fluxurile PNRR depind de reforma pensiilor
Marele obstacol pentru plata fondurilor suplimentare PNRR este reforma pensiilor. Cu patru tururi de scrutin în anii 2024-2025, Guvernul României va trebui să reformeze pensiile speciale, în ciuda faptului că destinatarii lor votează în majoritate covârșitoare pentru social-democrați (PSD) și liberali (PNL), cei doi principali parteneri de coaliție.
Conform aranjamentelor actuale, PSD ar trebui să preia funcția de prim-ministru de la PNL, la jumătatea anului 2023. În loc să reducă pensiile speciale, președintele PSD, Marcel Ciolacu, care va fi probabil următorul prim-ministru, ar dori să înlocuiască cota forfetară a impozitului pe venit cu un sistem progresiv, care să ia venituri suplimentare de la clasa de mijloc.
Autoritățile europene ar putea accepta oricare dintre soluții, deși, în opinia noastră, alinierea pensiilor speciale cu pensiile obișnuite ar fi mai bună pe termen lung, deoarece populația României este prognozată să îmbătrânească mai repede decât cea din majoritatea țărilor UE, în următoarele câteva decenii.
Ne așteptăm ca deficitul bugetar să se ridice la 4% din PIB în 2023, rămânând aproape constant în 2024
Ne așteptăm la o ajustare fiscală treptată, deficitul bugetar scăzând de la 6% din PIB în 2022 la 4% din PIB în 2023 și la 3,7% din PIB în anul electoral 2024.
Ne așteptăm ca subvențiile pentru energie să fie menținute până după alegerile din 2024, fiind finanțate integral prin taxe suplimentare pe sectorul energetic.
Înainte de iarna 2022-2023, consumul de gaze naturale a scăzut sub producția internă (ajustată sezonier), ceea ce înseamnă că România ar putea fi autosuficientă în următorii ani, cu prețul reducerii producției în mai multe sectoare mari consumatoare de energie, cum ar fi producătorii de îngrășăminte și metale neferoase.
Spre deosebire de partenerii săi regionali, România continuă să aibă un deficit comercial structural, de la bunuri de consum de bază, până la energie electrică.
Acesta din urmă poate fi abordat în următorul deceniu prin extinderea capacității de energie nucleară și a producției interne de gaze.
Primul se bazează pe reformele structurale (eliminarea birocrației, promovarea digitalizării și asigurarea unui sistem fiscal previzibil), pentru care apetitul politic rămâne scăzut.
Chiar dacă activitatea economică revine în 2024, cheltuielile preelectorale ar reduce impulsul fiscal negativ față de 2023.
Inflație cu două cifre în 2023, în jur de 4,5% în 2024
Estimăm că inflația va atinge un vârf peste 17% pe an în trimestrul I23, rata generală scăzând sub 11% până la sfârșitul anului.
Ponderea prețurilor la alimente în coșul IPC al României (un vârf de 35%) va menține inflația generală aproape de nivelurile regionale, în timp ce inflația de bază, excluzând alimentele, ar putea scădea la aproximativ 4%, cea mai scăzută din Europa Centrală.
Estimăm că inflația generală va ajunge la 4,5% până la sfârșitul anului 2024, inflația de bază excluzând alimentele sub 3%.
Rata cheie la 7% până la sfârșitul lui 2023 și la 5% în 2024
BNR ar putea majora ratele la 7% la începutul lui 2023 și să le mențină acolo anul acesta. Ne așteptăm la scăderi de 5% în 2024, dacă inflația scade conform previziunilor noastre.
BNR ar putea lăsa EUR-RON să treacă în intervalul 5,00-5,10 după ce dezinflația se va instala în vară.
Creșterea PIB estimată la 1,3% în 2023 și 3,9% în 2024
Având în vedere perspectivele noastre pentru investiții publice puternice, înăsprirea moderată a condițiilor financiare și fiscale și o recesiune scurtă și superficială în Europa, prognozăm un PIB de 1,3% în acest an și
3,9% în 2024.
O recesiune mai lungă și/sau mai profundă în Europa reprezintă principalul risc pentru prognoza noastră.
Deficitele C/A vor scădea treptat, EBB negativ
Chiar dacă deficitul C/A se reduce treptat de la 9,2% din PIB în 2022 la 7,3% din PIB în 2023 și la 5,6% din PIB în 2024, EBB va rămâne negativ.
Ne așteptăm ca ISD stabile să fie dominate de împrumuturile între companii, deoarece multinaționalele profită de diferența de dobândă dintre România și zona euro.
De asemenea, presupunem că intrările de fonduri UE vor rămâne mai mari decât în țările Vișegrad, România continuând să recupereze din urmă lent în infrastructura rutieră.
Risc de colaps al coaliției înainte de alegeri, dar un guvern tehnocrat este probabil să fie folosit
Principalul risc intern pentru perspectivele noastre este desființarea actualei coaliții de guvernare în vară.
Domnul Ciolacu ar trebui să-l înlocuiască pe actualul premier, Nicolae Ciucă de la PNL, la sfârșitul lunii mai. În acest caz, ne așteptăm ca un guvern tehnocrat cu sprijin larg, mai degrabă decât un guvern minoritar, să conducă țara până în 2024.
În trecut (2000, 2016), acest lucru a ajutat PSD să obțină unele dintre cele mai clare victorii ale alegerilor, deoarece PSD a promis mai multe cheltuieli.
după economii tehnocratice.
Principalul risc extern este războiul Rusia-Ucraina, care a afectat încrederea consumatorilor și investitorilor, și producătorii și exportatorii agricoli din România, care se confruntă cu concurența din partea culturilor ucrainene mai ieftine și de calitate inferioară.
Potențial creștere a emisiilor mai scăzute și a dezinflației așteptate. Emisiune de valută rămasă de 3,2-4,7 miliarde EUR
Ministerul de Finanțe din România a încheiat probabil 2022 cu unele dintre cele mai mari solduri în contul său la BNR.
Deși doar o parte din acești bani sunt considerați o rezervă fiscală, există și alte sume (probabil plăți din bugetul UE 2014-2020) care ar trebui incluse în rezerve.
Dacă deficitul bugetar scade, conform așteptărilor noastre, iar Ministerul Finanțelor are un început regulat de an (cu cheltuieli nete limitate), emisiunile în străinătate ar putea scădea în 2023 la 7 miliarde EUR de la
8,3 miliarde EUR în 2022.
Ministerul Finanțelor a acoperit deja mai mult de jumătate, emitând în ianuarie 4 miliarde USD în obligațiuni ROMANI USD.
În timp ce Ministerul Finanțelor intenționează să emită până la 8,5 miliarde EUR în obligațiuni ROMANI, credem că ar putea reduce emisiunile, așa cum a făcut anul trecut, mai ales dacă cererea de ROMGB-uri este puternică.
Potențiala depreciere a leului i-ar putea face pe ROMANI mai atractivi decât ROMGB-urile
Este posibil ca ROMGB-urile să beneficieze de pe urma relaxării condițiilor monetare, BNR slăbindu-și controlul asupra lichidității deja în trimestrul 422
Acestea fiind spuse, potențiala depreciere a leului îi face pe ROMANI mai atractivi decât ROMGB-urile, cu condiția ca emisiunea să nu exercite o presiune puternică asupra randamentelor ROMANI.
