Săptămâna Patimilor este un timp dedicat rugăciunii și pregătirii pentru celebrarea Paștelui. În Sâmbăta Mare, credincioșii prăznuiesc „îngroparea lui Hristos cu trupul și pogorârea la iad, cu dumnezeirea”.
Aceasta este ultima zi în care se mai fac pregătiri pentru Paște și se interzice cu desăvârșire orice fel de activitate care ar putea strica însemnătatea ei.
În Sâmbăta Mare, gospodinele sunt ocupate cu pregătirea bucatelor pentru masa de Paște. În această zi se prepară drobul, borșul de miel, friptura, iar în casă se fac ultimele aranjamente.
De asemenea, în această zi, gospodinele pregătesc pasca, un desert delicios făcut din aluat de cozonac și brânză dulce.
Potrivit tradiției, în noaptea de sâmbătă spre duminică oamenii trebuie să rămână treji pentru ca toate dorințele să li se îndeplinească. În curți sau pe dealurile din apropierea bisericilor se aprinde un foc care arde până la miezul nopții, iar apoi este întreținut până în zori. După miezul nopții, oamenii merg la biserică pentru a participa la slujbă.
În dimineața Sâmbetei Mari, copiii și adulții se îmbracă cu toții în haine noi și merg la biserică pentru a se spovedi și a se împărtăși. Potrivit preoților, în această zi, spre deosebire de celelalte din săptămână, se pot spăla hainele și se pot pregăti pentru sărbătoarea Învierii Domnului.
Sâmbătă seara se pregătește coșul cu bucate ce trebuie dus la biserică.
În seara zilei de sâmbătă, gospodinele își pregătesc coșul ce urmează să fie dus la biserică pentru a fi sfințit. În el se așază un prosop curat și o lumânare, alături de ouă roşii, pască, cozonac, drob, o ramură de busuioc și friptură de miel.
