Update Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a confruntat duminică cu cea mai dificilă provocare politică de până acum în alegerile prezidenţiale şi parlamentare de duminică, opoziţia simţind că are cea mai bună şansă a sa de a pune capăt celor două decenii de când este la putere şi de a-i inversa politicile.
Ora 21:50 Rezultate după numărarea a 75,79% din voturi: Erdogan – 50,76%, Kilicdaroglu – 43,43%.
Ora 20:31 Rezultate după numărarea a 52,57% din voturi: Erdogan – 51,96%, Kilicdaroglu – 42,19%.
Ora 20:26 Numărătoarea a trecut de jumătatea voturilor: La 51,03% din voturi numărate, Erdogan – 52,03%, Kilicdaroglu – 42,11%, conform Anadolu.
Ora 20:22 Rezultate după numărarea a 49,28% din voturi: Erdogan – 52,12%, Kilicdaroglu – 42,01%, conform Agenției Anadolu.
Ora 20:12 Primarul din Istanbul acuză Agenția Anadolu de manipulare, conform Al Jazeera. Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului din partea principalului partid de opoziție, CHP, a acuzat agenția de stat Anadolu că a manipulat rezultatele.
Candidatul opoziţiei turce la preşedinţie Kemal Kiliçdaroglu a susţinut duminică seara că este pe primul loc în alegerile prezidenţiale, înaintea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, relatează AFP.
- Biroul Electoral al Turciei (YSK) a permis anunțarea rezultatelor mai repede decât era prevăzut prin lege, începând cu ora 18:30 în loc de 21:00.
Urnele de vot s-au închis.
Conform legislației turcești, raportarea oricărui rezultat este interzisă până la ora locală 21.00, notează The Guardian.
De-abia după această oră ar trebui să știm dacă vreunul dintre candidații prezidențiali a depășit pragul de 50% necesar pentru a evita un al doilea tur de scrutin peste două săptămâni.
Turcia a adunat mai bine de 20 de ani de regim Erdogan. La alegerile prezidențiale și parlamentare de duminică, 14 mai, se va decide dacă se vor adăuga alți cinci. Principalul contracandidat al lui Recep Tayyip Erdogan este Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), care are sprijinul unei alianţe de şase partide de opoziţie.
Alegerile au loc la trei luni după ce cutremurele din sud-estul Turciei au ucis peste 50.000 de persoane.
Votul prezidenţial şi cel parlamentar, stabilit pentru 14 mai, cu un posibil tur doi de scrutin la 28 mai, va decide nu numai cine conduce Turcia, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia şi forma politicii sale externe.
Cel mai longeviv lider al Turciei moderne, Erdogan a promovat spiritul religios şi ratele scăzute ale dobânzilor pentru gospodării, timp în care a afirmat influenţa turcă în regiune şi a slăbit legăturile ţării, membră NATO, cu Occidentul.
Criza economică ar putea influența semnificativ posibila înfrângere a lui Erdogan. Sondajele spun că, pentru prima dată în ultimii ani, opoziția are șanse reale să-l învingă pe președintele în exercițiu. Picajul economiei a marcat continuu în ultimii ani societatea turcă. Inflația extrem de ridicată afectează marea masă a populației. Produsele din coșul zilnic devin din ce în ce mai greu accesibile. Oficial, inflația este cifrată de la 43%. Calculele Grupului Independent de Cercetare a Inflației plasează însă nivelul real la 105%. Un indiciu că autoritățile turce vor să măsluiască statisticile.
Și lira turcească a pierdut din ce în ce mai mult din valoare, în raport cu euro și dolarul american, în ultimii ani. Moneda europeană, care echivala în 2014 cu 2,90 lire, a ajuns să fie tranzacționată la 21,50 lire.
Schimbarea adusă de candidatul opoziției, Kemal Kilicdaroglu
În timp ce multe orașe conservatoare se bazează pe președintele de lungă durată, alte părți din Turcia speră la o schimbare adusă de candidatul opoziției, Kemal Kilicdaroglu.
Kilicdaroglu este conștient de rolul pe care situația economică îl poate juca în deciziile alegătorilor. Miercuri seară a distribuit pe Twitter un videoclip de patru secunde, în care a transmis doar atât: „Dacă ești mai sărac astăzi decât ieri, singurul motiv este Erdogan. O seară plăcută!”
Cele mai recente sondaje arată că Kilicdaroglu îl devansează pe Erdogan, a cărui popularitate a fost afectată de o criză a costului vieţii cauzată de inflaţia galopantă. Imaginea unită prezentată de opoziţie i-a sporit acesteia şansele, spun analiştii.
Dar Erdogan este încă în cursă, iar cursa prezidenţială ar putea ajunge la o confruntare între el şi Kilicdaroglu în turul al doilea.
Sondajele iniţiale de după cutremurul din 6 februarie au sugerat că Erdogan a reuşit să îşi păstreze în mare parte sprijinul, în ciuda acuzaţiilor că guvernul a reacţionat lent şi a aplicat cu indolenţă reglementările în materie de construcţii, deşi acestea ar fi putut salva vieţi.
Modul în care opoziţia va obţine sprijin în rândul alegătorilor kurzi, care reprezintă 15% din electorat, rămâne esenţial.
Partidul Democrat al Poporului (HDP), prokurd, nu face parte din principala alianţă de opoziţie, dar se opune cu înverşunare lui Erdogan, după o represiune a membrilor săi în ultimii ani.
Ce promite opoziţia?
Cele două partide principale de opoziţie, CHP – secularist – şi partidul naţionalist de centru-dreapta IYI, s-au aliat cu patru partide mai mici în cadrul unei platforme care ar inversa multe dintre politicile semnate de Erdogan.
Ei s-au angajat să restabilească independenţa băncii centrale şi să schimbe politicile economice neortodoxe ale lui Erdogan. De asemenea, ar urma să desfiinţeze prerogativele executive ale preşedintelui în favoarea sistemului parlamentar anterior şi să trimită înapoi refugiaţii sirieni.
Oponenţii lui Erdogan urmăresc să îmbunătăţească relaţiile cu aliaţii occidentali, inclusiv cu Statele Unite, şi să readucă Turcia în programul de avioane de luptă F-35, de la care a fost blocată după ce a cumpărat sisteme ruseşti de apărare antirachetă.
Analiştii consideră că politicile promise de opoziţie ar putea stimula investiţiile străine.
Erdogan a sprijinit eforturile eşuate de răsturnare a preşedintelui sirian Bashar al-Assad, în timp ce a găzduit cel puţin 3,6 milioane de refugiaţi sirieni care au devenit din ce în ce mai nedoriţi într-o perioadă de dificultăţi economice în Turcia.
Opoziţia a reluat planurile lui Erdogan de a deporta o parte dintre refugiaţi în Siria, dar niciunul dintre ei nu a stabilit cum ar putea avea loc acest lucru în siguranţă.
