Uniunea Europeană doreşte să protejeze mai bine jurnaliştii şi companiile media de influenţele politice şi a ajuns la un acord asupra aşa-numitului Act european privind libertatea presei. Deşi garanţiile oferite de lege au fost în mare parte bine primite, aceasta nu este lipsită de defecte, iar problemele persistă în tot peisajul mediatic european, relatează European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri.
UE a încheiat un acord cu privire la o nouă legislaţie privind libertatea presei, care vizează creşterea transparenţei în ceea ce priveşte proprietatea companiilor media şi publicitatea instituţională, o mai bună protecţie a jurnaliştilor şi a surselor acestora şi consolidarea independenţei presei publice, potrivit Agerpres.
UE consideră că această situaţie a devenit o problemă majoră în ultimii ani, în special în ţări precum Ungaria şi Polonia, unde statul exercită o influenţă directă asupra mass-media. Prin noua legislaţie, UE doreşte să remedieze acest lucru.
„Acordul la care s-a ajuns (…) este o dovadă a angajamentului nostru de a promova o presă liberă şi pluralistă. Pentru prima dată, vor exista garanţii în legislaţia europeană”, a declarat eurodeputata germană Sabine Verheyen (PPE), raportoare pentru textul legislativ.
Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene responsabilă pentru valori şi transparenţă, a declarat că UE „nu reglementează presa, ci spaţiul mediatic”.
Cu toate acestea, editorii germani de ziare şi reviste şi-au menţinut poziţia critică. Asociaţia federală a editorilor de presă digitală şi a editorilor de ziare (BDZV) şi Asociaţia Presei Libere (MVFP) au declarat că „într-un moment în care presa se confruntă cu provocări economice, de reglementare şi concurenţiale, UE strânge un corset care nu rezolvă niciuna dintre probleme şi, dimpotrivă, pune în pericol libertatea presei”.
Utilizarea programelor spion în centrul dezbaterii
Principalul obstacol care a făcut ca negocierile să se prelungească până în ultimele săptămâni ale preşedinţiei spaniole a Consiliului UE a fost includerea unei clauze care ar fi permis interdicţia de spionare a jurnaliştilor sau a surselor acestora din motive de „securitate naţională”, un articol respins de Parlamentul European.
Conform acordului, statele membre ale UE trebuie să asigure în viitor o protecţie eficientă a jurnaliştilor. În special, trebuie să se prevină spionajul asupra jurnaliştilor. Cu toate acestea, pot exista excepţii.
Mai multe state membre au insistat anterior să permită excepţii de la interdicţia de spionaj în numele securităţii naţionale, ceea ce a provocat o mare îngrijorare în rândul asociaţiilor profesionale şi al altor susţinători ai libertăţii presei. În cele din urmă, textul de compromis nu a mai inclus o referire la securitatea naţională, a declarat eurodeputata română Ramona Strugariu (Renew).
După un „lobby” intens din partea asociaţiilor de presă şi o luptă care ameninţa să deraieze negocierile, legea nu include această excepţie, dar o lasă în enumerare şi face o trimitere generală la „respectarea responsabilităţii statelor membre”, au declarat surse apropiate negocierilor. Parlamentul European consideră că este o victorie.
