Fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu afirmă că România n-a fost niciodată „mai asigurată” din punctul de vedere al securităţii cum este astăzi, dar atrage atenţia că poziţionarea sub umbrela NATO, nu înseamnă că „noi stăm acasă şi vin alţii şi luptă pentru graniţele noastre”.
„Cred că am pornit de la statutul unei ţări cu multe incertitudini, eu făcând parte (…) din generaţiile care îşi aduc aminte de Summitul de la Madrid din ’97, de campaniile cu cărţi poştale prin care speram să convingem liderii occidentali că România poate intra în NATO. Şi, mă rog, n-a fost atunci în ’97. Apoi mi-aduc aminte de vizita preşedintelui Bill Clinton la Bucureşti. Din acest motiv cred că noi atunci eram cu multe incertitudini şi astăzi, la 20 de ani, mă uit la generaţia studenţilor mei, pentru care este un lucru absolut normal (statutul României de membru al NATO – n. r.). Mulţi din cei care au 19 – 20 de ani sunt născuţi într-o ţară NATO. Deci e o diferenţă de perspectivă uimitoare. Din punctul de vedere al securităţii, personal, cred că niciodată România n-a fost mai asigurată. Evident că sperăm să nu fie cazul să verificăm toate aceste lucruri, dar, una peste alta, statutul ţării este complet diferit, în bine, faţă de cel de acum 20 de ani”, a spus Cioroianu, într-o declaraţie acordată Agerpres cu prilejul împlinirii a 20 de ani de când România a devenit membru al Alianţei Nord Atlantice.
El a amintit că România a făcut sacrificii pentru a răspunde exigenţelor NATO în cei 20 de ani de apartenenţă la organizaţie.
„Putem vorbi de sacrificii în sensul în care am avut nişte tineri soldaţi, care, încă din perioada de preaderare, când România trimitea diverse contingente, au căzut ducând cu ei tricolorul românesc. Altfel, nu cred că ne-am sacrificat ceva din suveranitate. Eu nu cred în aceste lamentaţii, care spun că NATO sau Uniunea Europeană ne-ar priva de suveranitate. Dimpotrivă, ne dau un plus de suveranitate şi de încredere în noi înşine”, a susţinut fostul ministru de externe.
Adrian Cioroianu consideră că momentele cele mai importante pentru România în acest parcurs le-au reprezentat semnarea tratatelor cu vecinii.
„Pentru că dacă nu s-ar fi întâmplat atunci, nu ştiu când s-ar fi întâmplat atât de repede şi fără mari tensiuni. Adică, dacă astăzi am fi puşi în situaţia de a relua procesul, pe fondul manipulărilor şi ştirilor false care se pot face, cred că lucrurile ar sta puţin mai delicat. Mă gândesc la tratatele cu Ucraina, la cel cu Ungaria. Dar aşa, sunt deja la temelia diplomaţiei noastre recente şi să sperăm că vor rămâne astfel”, a arătat Cioroianu.
În opinia sa, în condiţiile prelungirii războiului din Ucraina, va fi necesar ca să tinerii să beneficieze de pregătire militară, „pentru că altfel am fi puşi în situaţia de a le cere să-şi apere ţara, când nimeni nu i-a învăţat să o facă”.
„E adevărat că suntem sub umbrela NATO, dar în acelaşi timp, noi înşine nu suntem numai receptori de securitate. Trebuie să fim şi furnizori de securitate şi, ca unul care a făcut serviciul militar, sigur că niciun tânăr nu e bucuros când este chemat în armată, dar, după câteva decenii, îţi dai seama că şi acea pregătire îşi are rolul ei pentru viaţă şi, mă rog, nu mi-aş dori ca studenţii mei să fie din nou luaţi în armată, dar mi-aduc aminte ce spunea cronicarul că „nu vremurile sunt sub om, ci omul este sub vremuri”. Aşa încât, dacă va fi cazul, dacă această instabilitate, pornită din invazia Rusiei, durează, cred că ar trebui să ne punem problema dacă nu cumva poţi să le furnizezi tinerilor şi genul acesta de pregătire militară, pentru că altfel am fi puşi în situaţia de a le cere să-şi apere ţara, când nimeni nu i-a învăţat să o facă. Şi, repet, sigur că suntem sub umbrela NATO, dar asta nu înseamnă că noi stăm acasă şi vin alţii şi luptă pentru graniţele noastre”, a susţinut Cioroianu.
Adrian Cioroianu a rememorat prezenţa lui Vladimir Putin, în 2008, la Summitul NATO de la Bucureşti.
„Îmi aduc aminte foarte concret Summitul NATO din 2008, din simplul motiv că eram ministru de Externe şi am condus organizarea acelui summit şi l-am aşteptat şi pe Putin la aeroport. Şi de asta, într-un fel sunt dezamăgit de evoluţia naraţiunii ruseşti între timp, pentru că acum Rusia spune că atunci a început criza, cu Summitul de la Bucureşti. Or, prezenţa lui Vladimir Putin atunci a semnificat tocmai faptul că Rusia a fost mulţumită de faptul că Ucraina şi Georgia nu au fost incluse în programul pre-aderare. Şi din acest motiv a venit Vladimir Putin atunci”, a spus fostul ministrul de Externe.
El a susţinut că războiul din Ucraina poate cântări în alegerea viitorului secretar general al NATO.
„Sigur că războiul din Ucraina schimbă multe din percepţii şi în România şi în celelalte state NATO. Şi cred că această coloană vertebrală a Alianţei s-a deplasat puţin din centrul continentului – gândiţi-vă că, timp de 40 de ani, în timpul Războiului Rece coloana vertebrală trecea prin Germania. Acolo era punctul de contact între NATO şi Tratatul de la Varşovia. Ori, acum, aceasta s-a mutat în spaţiul estic, din Ţările Baltice, în Polonia, România şi asta ar putea să ducă, într-adevăr, la alegerea unui secretar general al NATO care să provină din această zonă, inclusiv preşedintele Iohannis”, a opinat Adrian Cioroianu.
