Liviu Dragnea avea şi el protocolul lui, prin care afla ce investigaţii în cazuri de corupţie face Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) din subordinea Guvernului, de pe vremea când Victor Ponta era prim-ministru.
Liderul PSD a semnat în 2014, când era ministru al Dezvoltării, un protocol de colaborare cu Departamentul pentru lupta antifraudă (DLAF), în baza căruia avea acces constant la o serie de informaţii despre investigaţiile în curs. Aceste date confidenţiale trebuiau transmise lunar, iar DLAF trebuia să informeze dacă era sesizat DNA în vreunul din cazuri.
Protocolul a fost semnat în februarie 2014, când Liviu Dragnea conducea Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi era şi viceprim-ministru. Politicianul a ocupat aceste funcţii în perioada decembrie 2012 – mai 2015.
În februarie 2014, DLAF era condus chiar de actualul şef, Andrei-Atila-Luca Chendi. Acesta a fost numit pentru prima dată la conducerea DLAF în perioada iulie 2013 – iulie 2016. El a revenit la conducerea DLAF în octombrie 2018, după ce procurorul Marius Vartic şi-a dat demisia din funcţie.
Motivul surprinzătoarei demisii a lui Vartic, speculat de mass-media, a fost numirea lui Toni Greblă la şefia SGG – care coordonează activitatea DLAF. Aceasta în contextul în care Vartic a fost procurorul DNA care l-a trimis în judecată pe Greblă, în dosarul de corupţie.
„DLAF transmite lunar”
În esenţă, obiectul „protocolului de cooperare” dintre Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi Departamentul pentru luptă antifraudă (DLAF) stabilea domeniile şi procedurile de cooperare interinstituţională. Aceasta în contextul în care MDRAP gestiona mai multe proiecte, în cadrul unor programe regionale de dezvoltare finanţate din fonduri europene.
În cadrul protocolului se prevede:
„2.2.1. DLAF declanşează verificări preliminarii şi investigaţii, după caz, conform procedurilor proprii, ca urmare a sesizărilor primite de la MDRAP cu privire la posibile fapte de natură penală, în legătură cu gestionarea, obţinerea sau utilizarea fondurilor europene şi informează MDRAP privind stadiul acestora şi/sau rezultatul verificărilor/investigaţiilor efectuate.
2.2.2. La data intrării în vigoare a prezentului protocol, DLAF transmite MDRAP evidenţa controalelor aflate în investigare la nivelul instituţiei, a controalelor confirmate sau neconfirmate din punctul de vedere al Departamentului, şi transmise la DNA sau parchetul competent (conţinând date care să permită identificarea proiectelor -in măsura în care sunt deţinute de DLAF- în special codul SMIS, denumirea proiectului, numărul contractului de finanţate, denumirea beneficiarului proiectului, numărul contractului economic, denumirea contractorului).
2.2.3. Lunar, (în termen de 5 zile lucrătoare de la data de 1 a fiecărei luni) DLAF transmite stadiul actualizat al controalelor aflate în investigare sau finalizate.”
DLAF reacţionează. Protocolul de cooperare cu MDRAP este o practică legală de colaborare instituţională
Protocolul de cooperare între Departamentul pentru lupta antifraudă şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice reprezintă o practică legală de colaborare instituţională, pentru îmbunătăţirea activităţii specifice fiecărei autorităţi publice, se arată într-un comunicat al DLAF, transmis vineri AGERPRES.
Conform sursei citate, protocolul a fost publicat la solicitarea unui jurnalist şi are caracter public.
În comunicat se precizează că, pentru îndeplinirea rolului său instituţional, Departamentul „poate încheia instrumente legale de cooperare administrativă cu autorităţile şi instituţiile relevante naţionale, europene sau internaţionale”.
„DLAF continuă astfel abordarea instituţională a coordonării luptei antifraudă la nivel naţional, începută în perioada de preaderare”, se spune în comunicat.
Conform sursei citate, protocoale de cooperare interinstituţională au fost realizate, de-a lungul timpului, între DLAF şi mai multe instituţii şi autorităţi ale statului român.
DLAF mai arată că protocolul cu MDRAP „s-a fundamentat pe motive obiective, de natură legislativă”, invocând adoptarea OUG 75/2012 pentru modificarea ordonanţei de urgenţă 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.
„În cazul în care DLAF sau organele de urmărire penală sunt sesizate cu indicii de fraudă, autorităţile de gestionare sunt obligate să suspende plăţi sau contracte, în condiţiile legii. Drept urmare, autoritatea de management din cadrul MDRAP a propus DLAF, în anul 2013, încheierea, cu respectarea legii, a unui protocol, care să faciliteze îndeplinirea conformă a obligaţiilor ce îi reveneau acesteia”, precizează DLAF.
