Confruntările armate între trupele transnistrene, sprijinite de militari ruşi din armata a 14-a, şi forţele care luptau pentru integritatea teritorială a tării au început pe 2 martie 1992, exact în ziua în care Republica Moldova devenea membră a ONU. În conflictul de pe Nistru, au murit 300 de militari şi civili moldoveni, iar 3 500 au fost răniţi.
Până în martie 1992 au fost înregistrate 57 de acţiuni criminale ale separatiştilor împotriva poliţiştilor.
1 martie 1992. Gardiştii şi cazacii înscenează o bătaie în oraşul Dubăsari pentru a atrage poliţia, subordonată Chişinăului, într-o ambuscadă. Şeful interimar al comisariatului de politie este împuşcat, iar poliţiştii au fost luaţi prizonieri şi maltrataţi.
Pe 2 martie, Republica Moldova devine membru al ONU. A fost ziua în care a început războiul propriu-zis. La Tiraspol sosesc mii de cazaci în ajutorul separatiştilor. Acordurile de încetare a focului sunt încălcate de separatişti. Trei săptămâni mai târziu, la summit-ul OSCE de la Helsinki, este creat un mecanism cvadripartit de reglementare a conflictului, format din Republica Moldova, România, Rusia, Ucraina. În paralel, potrivit tvr.ro, forţele separatiste continuă atacul cu armament greu. În aprilie armata rusă se implică direct în război.
La începutul lunii aprilie, poliţiştii moldoveni încearcă fără succes să elibereze oraşul Tighina. Pe 19 mai, şeful apărării de la Moscova ordonă mobilizarea tuturor unităţilor militare ale Armatei a 14-a, motivând că regiunea transnistreană ar fi pământ rusesc care trebuie apărat.
Cei care au reuşit să fugă au povestit cum cazacii şi gardiştii recurgeau la crime greu de imaginat, apoi prezentau faptele la televiziunea rusă ca şi cum ar fi fost comise de poliţia moldoveană.
Evenimente pentru comemorarea celor căzuţi în luptă
Vărsarea de sânge a fost oprită pe 21 iulie 1992. Preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Mircea Snegur şi liderul de la Kremlin, Boris Eltîn, îsi pun semnăturile pe aşa-numita convenţie cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat de pe Nistru.
Chişinăul a fost nevoit să accepte documentul.
Printre cele mai importante acțiuni de astăzi se numără Marșul Memoriei, care se va finaliza cu un miting de comemorare și depunere de flori la monumentul „Maica îndurerată” din cadrul Complexului memorial „Eternitate” din Chişinău, potrivit today.md.
De asemenea, în mai multe localităţi urmează să fie instalate plăci comemorative și să fie redenumite străzi în memoria eroilor căzuţi. Invalizii şi familiile acestora vor primi ajutoare materiale, iar veteranii și invalizii vor beneficia inclusiv de asistenţă medicală.
FOTO: today.md
