Comisia juridică a Senatului va dezbate, marți, în vederea întocmirii unui raport, propunerea de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, referitoare la numirea conducerii ÎCCJ și a șefilor de parchete.

Propunerea legislativă, inclusă pe ordinea de zi de marți a comisiei, a cărui inițiator este președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost amânată pe 14 și 28 martie și 19 aprilie, arată Agerpres.

Comisia a solicitat pentru acest proiect un nou punct de vedere de la CSM (cel anterior datează din aprilie 2016 — n.r.) și de la Ministerul Justiției.

„O să vedem ce e de făcut, dar asta nu înseamnă se ne grăbim cu o legiferare care ar putea să vină în contradicție cu ceea ce se lucrează deja la Ministerul Justiției și este în dezbatere și la Consiliul Superior al Magistraturii. Nu are sens să ne grăbim. Nici să dăm o soluție de respingere pentru ca ulterior să ne însușim punctul de vedere al inițiatorului de la această propunere, nici să dăm un raport de admitere pentru ca ulterior să nu îl mai susținem”, declara pe 28 martie președintele Comisiei juridice, Șerban Nicolae.

Pe ordinea de zi de marți a Comisiei juridice se regăsesc mai multe proiecte de acte normative care vizează modificări ale Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Președintele Comisiei juridice senatoriale, Șerban Nicolae, i-a solicitat ministrului Toader să precizeze care este stadiul propunerilor MJ pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în condițiile în care vor fi reluate dezbaterile parlamentare pe acest subiect.

Ministrul Tudorel Toader, a anunțat în 25 aprilie, în ședința Comisiei juridice a Senatului, că pachetul de legi referitoare la Justiție va fi trimis marți la CSM, pentru ca acest organism să-l mai parcurgă încă o dată, iar în ziua în care își dă avizul va fi trimis la Guvern și la Parlament.

„Pe rolul Parlamentului se află cinci proiecte de lege, toate referitoare la legile justiției. Le-am inventariat și eu, toate pot fi puse în discuție și adoptate independent de ceea ce venim noi. Una dintre ele este din 2008, OUG 46/2008 (Ordonanța de Urgență pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor — n.r.) prin care se dorea intrarea în magistratură doar pe simplu interviu la o vechime de 18 ani”, a precizat Tudorel Toader.

Călin Popescu-Tăriceanu propune în inițiativa sa legislativă modificarea articolului 53 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele și președinții de secții.

În prezent, art. 53 alin. 1 stipulează că președintele, vicepreședintele și președinții de secții de la ÎCCJ sunt „numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani”.

Călin Popescu-Tăriceanu propune ca și art. 53 alin. 6 să fie modificat, astfel încât revocarea din funcție a președintelui, a vicepreședintelui sau a președinților de secții ai Înaltei Curți să se facă „de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător”. În prezent, revocarea din funcție se face de către președintele României, la propunerea CSM.

În inițiativa sa legislativă, Tăriceanu propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat — „Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoștința CSM motivele refuzului”.

De asemenea, președintele Senatului propune și modificarea art. 54 alin. 1, în sensul ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestuia să fie numiți „de CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Articolul 54 alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către președinte, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM.

Inițiativa legislativă a președintelui Senatului vizează și modificarea alin. 4, astfel că „revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică corespunzător”.

De asemenea, Tăriceanu propune abrogarea alin. 3 al articolului în discuție, care stipulează că președintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcții, „aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.

116 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here