Membrii Comisiei parlamentare de anchetă cu privire la alegerile prezidențiale din 2009 au decis luni să îl sesizeze pe ministrul Justiției cu privire la refuzul procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, de a se prezenta la audieri.

Pentru această propunere s-au înregistrat șapte voturi, iar împotrivă — trei.

Comisia a decis de asemenea să îi trimită o adresă șefei DNA prin care să o întrebe dacă în seara alegerilor prezidențiale din 2009 a fost acasă la Gabriel Oprea.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a transmis luni o scrisoare în care informează că nu va fi prezentă la audierile de la Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009.

Laura Codruța Kovesi arată în această adresă oficială, care are trei pagini, că a luat la cunoștință obiectivele comisiei, acestea fiind cuprinse în hotărârea votată de plenul Parlamentului pentru înființarea Comisiei de anchetă.

„Referitor la adresa dumneavoastră cu nr. 4C-30/77 din data de 06 iulie 2017 privind invitația care mi-a fost adresată de a participa în data de 10 iulie 2017, la ora 11,30, sala ‘Mihai Viteazul’, nivel PI, Palatul Parlamentului, pentru a pune la dispoziția Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial informații ce vor fi solicitate de membrii acestei comisii, vă comunic faptul că prin adresa dumneavoastră cu nr. 4C-30/64/13.06.2017 am luat la cunoștință de obiectivele comisiei”, se precizează în scrisoarea transmisă de șefa DNA parlamentarilor.

În scrisoare sunt apoi trecute obiectivele comisiei: verificarea dispozițiilor legale cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din anul 2009; determinarea implicării unor instituții și/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, în organizarea și desfășurarea procesului electoral sau în decizii politice ce excedează atribuțiilor stabilite prin lege pentru aceste instituții, în cadrul procesului electoral; verificarea posibilei existențe a unor mecanisme paralele de influențare și/sau de viciere a rezultatului votului, precum și determinarea instituțiilor și/sau persoanelor care au contribuit la realizarea acestora; determinarea practică a capacității de procesare în timp real a solicitanților care au votat în unele secții de vot, în special în afara granițelor; verificarea legalității achiziționării aplicațiilor și/sau serviciilor informatice utilizate de către Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile prezidențiale din anul 2009, precum și verificarea modalității prin care s-a asigurat transparența și cunoașterea de către reprezentanții partidelor politice a acestor aplicații; verificarea corectitudinii centralizării rezultatelor votării.

Alte obiective ale Comisiei de anchetă amintite în scrisoarea șefei DNA: verificarea modului în care Serviciul de Telecomunicații Speciale a asigurat serviciile de telefonie specială — voce și transmitere de date—, precum și posibile interferențe nelegitime în procesul electoral; verificarea modului în care au fost soluționate de către instituțiile statului plângerile/sesizările ori au fost valorificate informațiile privind oferirea sau darea de bani, bunuri și alte foloase, în scopul determinării alegătorilor să voteze ori să nu voteze un anumit candidat; verificarea modului în care au fost stabiliți președinții și locțiitorii acestora pentru secțiile de vot din străinătate, precum și modul în care au fost constituite birourile secțiilor de vot din străinătate; verificarea documentelor primite de la Autoritatea Electorală Permanentă, de la Biroul Electoral Central, în vederea arhivării electronice de către furnizorul de servicii de arhivare electronică, selectat atât pentru secțiile de vot din țară, cât și pentru cele din străinătate.

Verificarea modului în care au fost desemnați președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitorii acestora și dacă aceste persoane au îndeplinit condițiile prevăzute de lege; verificarea modului în care au fost constituite birourile electorale pentru secțiile de votare din țară și străinătate; verificarea modului în care Ministerul Afacerilor Externe a distribuit către birourile electorale ale secțiilor de vot din străinătate buletinele de vot, ștampilele de control, precum și cele cu mențiunea „votat”, a celorlalte materiale necesare procesului electoral, numărul de buletine de vot, transmise către fiecare secție de vot din străinătate, precum și algoritmul pe baza căruia s-a decis ce număr de buletine de vot să fie transmis fiecărei secții de vot din străinătate; verificarea modului în care și-au exercitat dreptul de vot persoanele care nu au fost înscrise în lista electorală permanentă, în special la secțiile de vot din străinătate, determinarea practică a capacității de procesare a solicitărilor de vot în unele secții de vot din străinătate, precum și a celor care și-au exprimat votul prin intermediul urnei speciale; verificarea modului în care au fost securizate rezultatele votării în circumscripțiile din străinătate, precum și a modului în care au fost transmise informațiile către Biroul Electoral Central — se numără și ele printre obiectivele menționate de Kovesi.

„Având în vedere că nu am cunoștință și nu dețin mijloace de probă referitoare la împrejurările și cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării în cauză ce formează obiectul activității comisiei, nu mă voi prezenta în data de 10 iulie, ora 11,30, la ședința Comisiei de anchetă”, precizează procurorul șef al DNA la finalul scrisorii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

3 + 7 =