O plângere depusă la CEDO la începutul lunii iunie 2012 de către unul dintre deținuții din închisoarea americană de la Guantanamo Bay, Abd Al Rahim Hussayn Muhammad Al Nashiri, intră pe 31 mai în discuția judecătorilor, informează G4Media.
Redeschiderea inchisorilor secrete CIA, agreata de Trump
CEDO, audieri oublice în cazul Al Nashiri vs. România
Pe site-ul CEDO, audierile publice în cauza Al Nashiri vs. România sunt anunțate pentru data de 31 Mai, începând cu orele 10.00. Potrivit surselor G4Media.ro, pe data de 31 mai ar urma să fie pronunțarea în această cauză.
De origine saudită, Al Nashiri, născut în anul 1965, a dat în judecată România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru că i-ar fi încălcat drepturile, atunci când ar fi permis CIA să aibă închisori pe teritoriul său, unde s-ar fi practicat tortura.
Legătura cu USS Cole
Abd Al Rahim Hussayn Muhammad Al Nashiri, care se află în penitenciarul de la Guantanamo Bay, este suspectat ca fiind printre responsabilii unor atacuri teroriste comise împotriva USS Cole, în Golful Aden, din Yemen (în octombrie 2000), și că ar fi jucat un rol în atacul unui petrolier francez, doi ani mai târziu.
În plângerea pe care a făcut-o la CEDO, Al Nashiri susține că a fost victima unei acțiuni de extrădare extraordinară, realizată de CIA, prin transfer extrajudiciar către închisorile secrete din diverse țări, printre care România și Polonia.
Acesta afirmă, potrivit documentelor oficiale ale CEDO, că a fost deținut în România, din 12 aprilie 2004 până la o dată necunoscută, înainte de 6 septembrie 2006, și înainte de a fi transferat și închis la Guantanamo, “cu știința autorităților române, în scopul interogării sale, perioadă în care a fost torturat”.
Un eşec al României
Plângerile lui Al Nashiri, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, se referă la trei probleme principale: rele tratamente aplicate în România, în timp ce se afla în custodia SUA; transferul ilegal din România și eșecul României în a desfășura o anchetă eficientă asupra circumstanțelor care au permis detenția, relele tratamente aplicate și transferul său de pe teritoriul românesc.
O audiere publică în acest caz a avut loc la sfârșitul lunii iunie 2016, iar la sfârșitul acestei luni, judecătorii CEDO vor da o primă sentință.
Polonia e deja condamnată
Aflată într-o situație similară, Polonia a fost condamnată la CEDO după ce judecătorii au stabilit că Guvernul Poloniei a colaborat cu CIA și a înființat un centru secret de detenție la baza militară Stare Kiejkuty.
CEDO a sancționat și faptul că Polonia nu a lansat o anchetă adecvată cu privire la încălcarea drepturilor omului în cazul a doi bărbați, suspectați de terorism, care au fost torturați în închisoarea secretă a CIA în cursul anilor 2002 și 2003. În cauză, Polonia a fost obligată să achite compensații în valoare de 230.000 de euro.
Reprezentanții statului român au negat că pe teritoriul țării noastre ar fi activat un centru de detenție al CIA.
MAE a ambalat totul în limbaj diplomatic
Prin comunicări publice, reprezentanții Ministerului de Externe au afirmat, după apariția informațiilor referitoare la acest subiect, că „autoritățile române nu dețin nici un fel de informații din care să rezulte că pe teritoriul României au existat centre de detenție ale CIA sau că aeroporturile românești ar fi fost utilizate de către CIA pentru transportul sau detenția unor prizonieri suspectați de acte de terorism”.
Pe 31 mai, la CEDO se va judeca de asemenea un caz asemănător în care s-a făcut plângere împotriva Lituaniei.
