Curtea Constituţională a României (CCR) a dat câștig de cauză sesizărilor legate de neconstituționalitatea înființării Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), un proiectul susţinut de Liviu Dragnea, liderul PSD.
Curtea Constituţională a decis că Legea privind înfiinţarea FSDI este neconstituţională, acceptând astfel sesizările formulate de către preşedintele Klaus Iohannis, precum şi de către parlamentarii PNL, USR şi PMP.
Atât Iohannis, cât şi partidele din opoziţie susţin că înfiinţarea Fondului intra în atribuţiile autorităţilor publice centrale, nu ale Parlamentului, fiind astfel încălcată separaţia puterilor în stat.
CCR a judecat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii S.A., precum şi pentru modificarea unor acte normative, formulată de 51 de deputaţi ai Uniunii Salvaţi România, ai Partidului Mişcarea Populară şi de deputaţi neafiliaţi, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 66 de deputaţi PNL, precum şi sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis.
În 4 iulie, preşedintele Iohannis a sesizat Curtea Constituţională asupra legii privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii S.A., arătând că o astfel de decizie trebuie să se regăsească într-un act al administraţiei centrale, nu într-o lege adoptată de Parlament.
În opinai iniţiatorilor, legea are drept scop „dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private„. Un alt scop al înfiinţării FSDI este „administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit”.
Potrivit unui amendament al PSD adoptat de Comisia de politică economică, strategia investiţională a FSDI se aprobă de către Guvern şi este corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen scurt, mediu şi lung care vizează, fară a se limita, la următoarele: a) dezvoltarea infrastructurii în România; b) crearea de locuri de muncă; c) stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii; d) creşterea capitalului uman pe termen lung; e) creşterea competitivităţii economiei româneşti.
Un alt articol spune că „pachetele de acţiuni aduse aport la capitalul social al FSDI în condiţiile prezentei legi se transferă din proprietatea privată a statului român în proprietatea privată a FSDI, acesta putând dispune liber de respectivele acţiuni, în calitate de bunuri proprii”.
Totodată, potrivit proiectului de înfiinţare a Fondului, acesta este administrat într-un sistem dualist, de către un Directorat format din şapte membri, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere format din nouă membri.
33 de companii de stat
Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii – iniţiată de PSD-ALDE – a fost adoptată de Parlament în 6 iunie, iar potrivit acesteia din Fondul Suveran vor face parte 33 de companii de stat, printre care Engie România S.A., Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – Elecrtica S.A., E.ON Energie România S.A., OMV Petrom S.A, Telekom România Communication S.A., Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Antibiotice S.A., Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridiciat şi Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Naţională Loteria Romana S.A., IAR S.A. şi Compania Naţională Unifarm S.A.
Liviu Dragnea, susţinea că înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va ajuta la dezvoltarea infrastructurii mari şi la reindustrializarea României, va investi în agricultură, va genera foarte multe locuri de muncă şi va contribui la creşterea Produsului Intern Brut.
