Adina Florea, propusă de ministrul Justiției pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, a susținut luni interviul în fața secției pentru procurori a CSM. Avizul negativ primit la final este consultativ.
CSM a dat aviz negativ în ceea ce privește propunerea Adinei Florea pentru șefia DNA, a transmis corespondentul Știrile ProTV Ovidiu Oanță.
Voturile exprimate au fost 6 negative și unul pozitiv.
Avizul este însă unul consultativ.
Urmează acum ca propunerea lui Tudorel Toader pentru șefia DNA să ajungă, împreună cu avizul negativ al CSM, la președintele Klaus Iohannis, care va decide dacă o numește sau nu în fruntea instituției anti-corupție.
Florea: Obiectul de activitate al DNA nu e cercetarea abuzului în serviciu, ci investigarea infracţiunilor de corupţie la nivel înalt
Obiectul de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu este cercetarea infracţiunilor de abuz în serviciu, ci de a investiga infracţiuni de corupţie la nivel înalt şi mediu, a afirmat luni Adina Florea, propunerea ministrului Justiţiei pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al DNA, informează Agerpres.
„Din datele statistice pe care le-am avut la îndemână, activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-a axat mai mult pe soluţionarea infracţiunilor de abuz în serviciu. Cred că obiectul de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu este constatarea şi cercetarea infracţiunilor de abuz în serviciu. Este acela de a constata, de a cerceta şi de a pune la dispoziţia şi pe masa judecătorului infracţiuni de corupţie la nivel înalt şi mediu. Infracţiunile de abuz în serviciu sunt infracţiuni prevăzute în Codul penal ca fiind infracţiuni de serviciu, iar în Legea 78/2000 – ca fiind infracţiuni asimilate celor de corupţie. Mai mult decât atât, am auzit în spaţiul public ideea că atât timp cât nu am putut să dovedim şi să documentăm infracţiunile de corupţie, astfel cum sunt ele prevăzute în Codul penal, am recurs la dovedirea infracţiunii mai facile, aceea de abuz în serviciu”, a declarat Adina Florea, în cadrul interviului susţinut în faţa membrilor Secţiei pentru procurori a CSM.
Ea a adăugat că rolul DNA este acela de a descoperi infracţiuni de corupţie complexe şi complicate, precizând că investigarea abuzului în serviciu ar intra în competenţa parchetelor de pe lângă tribunale sau judecătorii.
„Nu ştiu şi nu cred că rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este acela de a cerceta infracţiuni facile. Dimpotrivă, rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este acela de a cerceta, de a analiza, de a găsi acele infracţiuni de corupţie care au fost săvârşite prin cele mai complexe şi complicate metode infracţionale alese de infractori. Infracţiunile facile, acelea de abuz în serviciu, dacă este să ne referim la acestea, intră în competenţa parchetelor de pe lângă tribunale şi, de ce nu, a parchetelor de pe lângă judecătorii”, a spus Florea.
„După părerea mea, protocoalele adaugă la lege”
Florea a mai declarat, în timpul audierilor la Consiliul Superior al Magistraturii, că nu a cunoscut conţinutul protocoalelor până în momentul în care acestea au fost făcute publice.
„În toată activitatea desfăşurată nu am lucrat cu aceste protocoale. De fapt, nu le-am cunoscut, şi am declarat în mod constant acest lucru, decât în momentul în care ele au devenit publice. După părerea mea, aceste protocoale adaugă la lege. (…) După părerea mea, aceste protocoale au creat un alt cadru, altul decât acela procesual, în baza căruia să se poată lucra în acele echipe mixte operative, care sunt prevăzute de protocoale şi care, din punctul meu de vedere, exced cadrului procesual legal”, a afirmat Adina Florea, care a răspuns unei întrebări venite din partea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.
Totodată, Florea a subliniat că, în cazul în care va deveni procuror şef al DNA, va pune la dispoziţia unei eventuale comisii de anchetă toate documentele necesare aflării adevărului judiciar.
„Prin urmare, atitudinea adoptată şi pe care aş adopta-o ar fi aceea de a pune la dispoziţia comisiei care ar efectua verificarea cu privire la aceste protocoale a tuturor materialelor şi documentelor care să contribuie la aflarea adevărului judiciar”, a adăugat Adina Florea.
Procurorul Adina Florea „nu are incidente de integritate de natură să trezească suspiciuni”, a declarat, luni, la Consiliul Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, informează Agerpres.
„Astăzi nu avem la dosar, în documentaţia pe care o examinăm, nicio dovadă a faptului că în legătură cu dânsa sunt suspiciuni din acelea, bănuieli rezonabile cu privire la comiterea vreunei fapte penale. În concluzie, de la Ministerul Justiţiei, comisia a apreciat în unanimitate că doamna Florea, dintre toţi candidaţii, şi aduc aminte că era a doua rundă de selecţie, îndeplineşte cel mai bine condiţiile pentru a fi propusă drept candidat pentru a prelua conducerea DNA”, a afirmat Toader.
Adina Florea susține luni interviul la CSM
Adina Florea, propunerea ministrului Justiţiei pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al DNA, urmează să susţină luni interviul în faţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care va da un aviz consultativ.
Pe 27 septembrie, Secţia pentru procurori a CSM a decis amânarea audierii Adinei Florea, pe motiv că există o sesizare pe numele acesteia la Inspecţia Judiciară. Amânarea a fost decisă cu 4 voturi „pentru″ şi 2 „împotrivă″. Surse din CSM au precizat la acea dată că cele două voturi împotrivă au fost ale ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, şi vicepreşedintelui Consiliului, Codruţ Olaru.
În proiectul cu care a candidat la selecţia de la Ministerul Justiţiei, Adina Florea, consideră că, pe lângă lucrurile bune, în activitatea procurorilor anticorupţie din ultimii ani s-au înregistrat şi destule abateri de la rigorile statului de drept.
„În ultimii ani, România a făcut paşi importanţi în lupta împotriva corupţiei, atât evaluările externe, cât şi analizele interne reflectând rezultatele consistente în acest domeniu, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (…) jucând un rol central prin activitatea desfăşurată în mod constant. Fără a nega, astfel, lucrurile bune care s-au realizat în ultimii ani, un bilanţ necosmetizat al activităţii DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile statului de drept”, susţine Adina Florea în proiectul managerial.
În proiect sunt prezentate şi principalele disfuncţii şi vulnerabilităţi identificate în activitatea DNA, printre care plasarea activităţii în afara legii „prin activităţi de investigare care au depăşit limitele de competenţă prevăzute de Constituţie şi de legile organice”, şi diminuarea încrederii publice în instituţie „prin activităţi explicite de încălcare a principiilor care guvernează exercitarea funcţiei de procuror şef”.
Ea şi-a stabilit ca obiectiv prioritar efectuarea unei evaluări a activităţii desfăşurate în cadrul structurii centrale a DNA şi a celor teritoriale, care să măsoare eficienţa şi calitatea prin raportare la resursele folosite şi rezultatele obţinute.
Un alt obiectiv îl reprezintă îmbunătăţirea activităţii de urmărire penală, pentru asigurarea combaterii eficiente a corupţiei.
„Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are un impact negativ asupra credibilităţii imaginii României. Măsurile de combatere a corupţiei luate de DNA nu au avut suficientă sustenabilitate şi predictibilitate prin raportare, în special, la eşecurile din faţa instanţelor judecătoreşti din ultima vreme, dar şi la recuperarea redusă a prejudiciilor”, se mai arată în proiect.
De asemenea, în termen de şase luni ar urma să fie efectuată o evaluare a situaţiilor în care s-au dispus măsuri restrictive privind libertatea persoanei sau în care s-au obţinut mandate de supraveghere tehnică în ultimii ani, fără ca dosarele penale să se finalizeze cu trimitere în judecată.
Adina Florea este procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, în prezent delegată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
Propunerea ministrului Justiţiei va fi înaintată, conform legii, preşedintelui României în vederea numirii în funcţia de conducere.
Funcţia de procuror-şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată.
