Cu ocazia inaugurării Catedralei Mântuirii Neamului, publicaţia britanică a realizat un material în care analizează impactul pe care îl are acest proiect în opinia publicăa românilor.
„Cu o finanţare de 75% din bani publici, costurile au generat controverse într-o ţară în care investiţiile în infrastructura şubredă sunt extrem de necesare”, scrie publicaţia britanică.
Zeci de mii de credincioşi au participat astăzi la inaugurarea unei noi catedrale ortodoxe gigant în Bucureşti, un proiect demarat în ciuda criticilor cetăţenilor care susţin că fondurile puteau fi utilizate pentru spitale şi şcoli, într-una dintre cele mai sărace ţări din UE, scrie The Guardian.
Construcţia Catedralei Mântuirii Neamului a început în 2010 şi trebuia finalizată până în 2024.
„Este un eveniment foarte special. Cu siguranţă voiam să fiu aici pentru că această catedrală simbolizează centenarul României”, spune Ion Duta, un pensionar bucureştean citat de AFP.
„Costurile sunt cu siguranţă ridicate, însă măcar biserica a arătat că un asemenea proiect poate fi finalizat. Politicienii noştri aleşi sunt incapabili de a construi autostrăzi”, spune Georgiana, un alt cetăţean prezent la inaugurare.
The Guardian scrie că patriarhia susţine că România „are nevoie de o catedrală reprezentativă la nivel naţional, care simbolizează credinţă, libertatea şi demnitatea oamenilor”.
În ciuda criticilor cu privire la costuri, guvernele care s-au perindat la conducerea ţării în ultimii ani au pus la dispoziţie banii necesari în speranţa că vor primi la schimb susţinerea bisericii ortodoxe, într-o ţară în care 88% din populaţie se raliază la această religie, scriu britanicii.
Un răspuns
Doamna Cernica, ca locuitor in tinerete al comunei cu acelasi nume, ma simt mai tanar si mai aproape de trairile d-voastra din acest articol. Le-as numi incercari.
Spuneti in titlu ca „ce spune presa internationala despre Catedrala Mantuirii Neamului” apoi afirmati in scris ca „publicatia britanica a realizat un material” dar nu cunoastem din articol numele acestei publicatii.
Apoi scrieti despre „controverse” privind folosirea banilor publici.
Aflu, spre sfarsitul articolului cine l-a scris, nu pot sa-i pronunt numele, asa cum, cu placere il pronunt pe-al d-voastra.
Asa ca, „mersul pe sarma” din acest articol nu exprima nimic si nu se pozitioneaza „pro” sau „contra” a ceva.
Iar eu, ca ateu, caruia-i place insa arhitectura din proximitatea „casei poporului”, voi accepta cu dragoste supranaturala existenta acestui edificiu „suprem ortodox”, iar aici putem spune ca i-am cam depasit pe rusi (sa-i umilim nu avem cum) iar catedrala „mantuirii neamului” de la Belgrad, prea lata si prea putin „inalta”, sa fie acolo, noi o vrem pe-a noastra si numai pentru ca este cea mai si prima din lumea noastra crestina (respect srestinismul).
Catedrala va fi gata, conform proiectului, in anul 2024. Nu ma duce mintea sa inteleg de ce era nevoie de o inaugurare „la rosu” a acestei constructii cu o catapeteasma „perfectibila”, fara sfinti care sa ne mangaie cu privirile cucernice, fara „lacrimi” de fecioara (nu feciorelnice), doar pentru ca este acest „fericit” eveniment al „centenarului”.
De ce oare 100 ar fi mai important decat 17, 52 sau 88. De ce oare o cifra „rotunda” ne impune un motiv ca sa ne strangem si sa benchetuim? Sunt explicatii dar cred ca o sa le neg atat timp cat aceste manifestari au legatura cu plata, neplata, ceata pe ochi sau perdeaua de fum, pentru a „vedea si intelege”, din zambete si „ocheade”, insemnatatea si forta cifrei, rare si puternice.
Poate-o fi, nu ma bag. Dar cartesc. Si nu sarbatoresc ceva ce nu inteleg dar inteleg (trecand de 2 ori pe zi in apropierea ei) ca ea, Catedrala este ceva ce-mi pune semne de intrebare si trebuie sa ma gandesc, sa ies inainte de a intra, sa ma indoi sau sa ma clatin, sa caut un mestesug care sa ma jute sa accept acest nou prilej sau revelatie.
Putem scrie impreuna, cu totii (impreuna), mai putine titluri din vest si mai multe titluri care sa ne reprezinte propria gandire.