Românii fac parte, fără îndoială, dintre cele mai superstițioase popoare și sunt preocupați să își prospecteze viitorul prin tot felulul de investigații ezoterice.

În toată mass-media, și nu numai, astrologi, numerologi, vrăjitori, șamani etc. fac previziuni cu privire la viitorul nostru în funcție de astre, zodii, cărți de joc, vise, bobi.

Totul ar fi bine dacă aceste previziuni ar fi univoce. Însă, vedem că, la fiecare prezicător consultat/ promovat, care afirmă că are o metodă proprie și aparent științifică, viitorul arată altfel.

Dacă la unul viitorul ne este favorabil, la altul se prevede un viitor sumbru. Ar fi distractiv, dacă astfel de previziuni ar fi făcute numai de prezicatori, și nu și de așa-zișii analiști și oameni politici. Astăzi, în lupta politică, au apărut tot felul de prognoze și previziuni (cel mai adesea pesimiste), susținute cu emfază de atotștiutorii analiști, moderatori, prompteriști/ prompteriste, sindicaliști, politiceni. Nimeni, însă, nu le analizează și nu le verifică afirmațiile. Presa le preia ca atare și suntem bombardați cu tot felul de scenarii apocaliptice.

Începând din februarie 2018 și continuând tot anul, USR-ul și PNL-ul, prin ”marii specialiști” pe care îi au, au prezis: criza economică, care va debuta în septembrie – octombrie 2018, inflație cu două cifre, curs Leu/Euro de peste 6, ROBOR de peste 5%, recesiune masivă, îndatorare externă exagerată, dezastru în agricultură, scăderea veniturilor populației, pensii și salarii neplătite etc.

Toate determinate de noua lege a salarizării și de alte măsuri guvernamentale. Să cazi în depresie, nu altceva. Când verificăm aceste previziuni, observăm, însă, că niciuna nu s-a împlinit. Criza nu a venit, pensiile și salariile s-au plătit, a fost o producție agricolă record, inflația și ROBOR-ul (chiar dacă au avut creșteri) au fost ținute sub control, îndatorarea este printre cele mai mici din U.E.

Sub aspectul impactului asupra salariului mediu net, în perioada ianuarie – octombrie 2018 (față de același interval din 2017), s-a înregistrat un spor de 13,1% (în real, 7,8%, dacă socotim acțiunea inflației). Ba mai mult, așa cum cum se prezintă lucrurile, pe întregul an, rata de creștere a PIB real tinde să treacă nivelul de 4,2%.
Evident, ne-am fi dorit ca situaţia să stea și mai bine și, eventual, bunăstarea să fie ”simțită” mai mult de cât mai mulți români. Evident există nenumarate argumente pentru a critica guvernarea, referindu-ne la ineficență sau măsuri inadecvate, însă criticând cu bună-credință și competență fără accente politicianiste. Dar, până una-alta, privind și la ce este prin jur, trebuie să ne punem speranțe în noul an. Așa intuitiv. Pentru că, pentru 2019, deocamdată nu ne putem raporta la cifre concrete, lipsindu-ne instrumentul macroeconomic denumit ”buget”.
Concluzia o trage fiecare în parte.
P.S.: Noul an a început cu noua apocalipsă după Barna, Cioloș, Ponta, Ludovic Orban și, mai ales o nouă stea, Florin Cîțu (senator PNL). Aflăm că vine criza mondială și Guvernul nu a pregătit țara pentru acest eveniment. Aflăm că taxa pe lăcomie va izgoni băncile din România, că modificările fiscale vor determina scăderea nivelului de trai, că înghețarea prețurilor la energie va determina recesiune etc. etc. Și că singurii, care pot salva țara, sunt ei. O fi așa, nu o fi așa, nu știu. Ceea ce știu este că, după ce au spus și făcut până în prezent, nu prezintă credibilitate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

6 + 6 =