Raportul 2019 la şase luni al Comisiei Europene privind România, dat publicităţii miercuri, este extrem de critic în privinţa măsurilor pe care Coaliţia PSD-ALDE le-a luat în domeniul justiţiei.
Potrivit Comisiei, „progresele înregistrate în lupta împotriva corupţiei au suferit regrese semnificative”, iar „independenţa judecătorilor şi a procurorilor a fost afectată de modificările recente aduse legilor justiţiei”.
DNA a fost o ţintă predilectă a presiunilor, inclusiv a criticilor dure în spaţiul public şi în mass-media formulate de politicienii de rang înalt, se mai arăta în raport.
Pasaje semnificative din raportul de ţară la capitolul justiţie
Principalele instituţii de combatere a corupţiei s-au confruntat cu o presiune tot mai mare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea lor de a continua lupta împotriva corupţiei.
Modificările în curs ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală ar putea slăbi şi mai mult lupta împotriva corupţiei şi a altor infracţiuni grave, subminând progresele înregistrate în ultimii 10 ani.
Modificările aduse legilor justiţiei au subminat independenţa judecătorilor şi a procurorilor, precum şi încrederea opiniei publice în sistemul judiciar. Legile modificate au intrat în vigoare în iulie şi octombrie 2018.
Acestea cuprind o serie de măsuri care slăbesc garanţiile juridice de asigurare a independenţei sistemului judiciar, mai ales noile dispoziţii privind răspunderea materială a magistraţilor pentru hotărârile luate, crearea unei secţiuni speciale de urmărire penală pentru anchetarea infracţiunilor comise de magistraţi, un sistem nou de pensionare anticipată, restricţiile privind libertatea de exprimare a magistraţilor şi noi motive de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi măsuri care slăbesc în special sistemul de control şi echilibru care stă la baza independenţei operaţionale a procurorilor.
Există riscul ca aceste elemente – atât separat, cât şi împreună – să creeze presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor şi, în cele din urmă, să submineze independenţa, eficienţa şi calitatea sistemului judiciar.
Această preocupare a fost exprimată şi de o serie de observatori externi, în principal de Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei (2018a) şi de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO, 2018). De asemenea, modificările ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea procurorilor de a combate în continuare corupţia la nivel înalt cu acelaşi grad de independenţă (Comisia Europeană, 2018f).
