Mai multe echipe de investigatori și anchetatori (care au străbătut toată țara, de la Constanța la Beba Veche și de la Aiud la Dorohoi) au ajuns la o concluzie de-a dreptul șocantă: marele fotbalist Gică Hagi a evoluat, în perioada 1983-1989, pentru naționala de fotbal a României comuniste, ceea ce, pe cale de consecință, înseamnă că acela supranumit ”Regele” nu a avut, de fapt, nicio legătură cu Casa de Hohenzollern și, în realitate, a fost un fotbalist comunist!

Fanii lui Gică Hagi au încercat cu disperare să ascundă acest adevăr stupefiant, invocând faptul că Hagi a jucat, ulterior, pentru grupările ultra-capitaliste Real Madrid și FC Barcelona, dar ochiul vigilent al poporului nu poate fi înșelat cu una, cu două. Astfel, cu multă tristețe în suflet, am consultat anuarele fotbalului românesc, ba chiar și Wikipedia, ajungând – cu groază și mânie capitalistă – la aceeași concluzie! Da, marele Gică Hagi a fost convocat la echipa națională de fotbal a României, între anii 1983 și 1989, pentru care a și jucat, fără să țină seama de suferințele poporului! Mai mult, a îmbrăcat până și tricoul galben cu odiosul însemn al dictaturii, stema comunistă, care avea să fie smulsă de pe tricolor în zilele glorioase ale lui decembrie 1989, de mulțimile revoluționare.

Dar și Rică Răducanu, Mircea Lucescu, Puiu Iordănescu (un alt caz care a înșelat vigilența poporului, ajungând în prezent chiar general al Armatei capitaliste), ca și Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Ion Țiriac, Cristian Gațu, Ștefan Birtalan și mulți alții, au fost cu toții sportivi comuniști, de vreme ce au acceptat să poarte odioasa stemă pe piept și să asculte imnul comunist al unei Românii comuniste, în vreme ce poporul  suferea sub cizma dictaturii (desigur) comuniste. Exemplele sunt multe și cel puțin la fel de cutremurătoare.

Aflăm cu stupoare, din surse bine informate, că este posibil ca Hagi, Nadia, Ilie Năstase sau Ion Țiriac, plus mulți alții asemenea lor, să fi fost chiar și … pionieri, în școala generală, acceptând astfel, cu seninătate, să poarte un alt însemn de tristă și odioasă amintire al comunismului: cravata roșie (culoare bolșevică), asta în condițiile în care cizma dictaturii comuniste strivea fără milă grumazul poporului muncitor (pardon, viitor capitalist)!

Ca să nu mai spunem că, la meciurile naționalei comuniste de fotbal, care, de pildă, învingea campioana mondială en-titre, Italia, în 1983, chiar într-un joc oficial, asistau numeroși securiști și torționari, cei mai mulți (e drept) în fața televizoarelor, lucru cunoscut însă de Hagi, Nadia și ceilalți, care nu au întreprins nimic și nici nu au părăsit arenele sportive în semn de protest!!!

Mai rău. Aflăm că toți profesorii marilor noștri campioni olimpici și mondiali din anii 60, 70 și 80, ba chiar și profesorii noștri sau ai părinților noștri, ai vecinilor și prietenilor noștri, de fapt profesorii tuturor românilor care trăiesc azi, au fost (stupefiant) profesori comuniști sau, cel puțin, au învățat cu profesori comuniști! Pe cale de consecință ne aflăm într-o situație de neacceptat, în care mulți dintre noi va trebui să ne dăm demisiile de onoare din  orice funcție sau poziție deținută, de la paznic și portar până la prim-ministru, de vreme ce ne vom auto-anula în curând toate diplomele comuniste de studii, care nu mai pot fi tolerate în ziua de azi. Același lucru e valabil dacă am obținut permisul de conducere cu instructori auto comuniști. Va trebui să renunțăm la permise și să mergem pe jos, precum celebrul Claudiu Manda. Iar dacă am fost cumva operați de medici care au studiat sau (mai rău) au lucrat în comunism, va trebui să mergem înapoi la ei, să ne ”dezopereze” sau să ne pună la loc măselele scoase, din moment ce e vorba de medici comuniști sau care au studiat (ce oroare!) cu profesori comuniști.

În fine, dar nu în cele din urmă, cei care locuim în blocuri, case sau vile construite înainte de 1990, va trebui să plecăm urgent de acolo și chiar să le demolăm cât mai rapid, de vreme ce au fost construite și proiectate de odioși ingineri și arhitecți comuniști. Finalmente, cei ce am avut ofițeri de stare civilă comuniști, care au studiat sau au lucrat  în comunism, sau care doar au avut profesori comuniști (așadar, cam toți ofițerii de stare civilă existenți azi), va trebui foarte urgent să ne ”dez-căsătorim”, să rupem de îndată și să anulăm toate actele de stare civilă obținute în astfel de (odioase) condiții. Poate așa ne vom recăpăta, măcar parțial, demnitatea terfelită de profesorii, medicii, inginerii și arhitecții comuniști.

PS. Textul de mai sus e o parabolă. Și mai și e un pamflet la adresa celor care … se știu ei. Așadar, să le acordăm un tratament… Pardon! Să acordăm acestui text tratamentul cuvenit unui pamflet.

PPS. Evident că Nadia și Hagi au fost și vor fi personalități DE AUR ale României și ale lumii întregi, iar titlul articolului reprezeinte doar – așa cum notam mai sus – o parabolă. Evident că ei nu au fost susținători ai comunismului, ci dimpotrivă. Precizez acest lucru pentru că, în mod neașteptat, mulți au interpretat ”mot-a-mot” parabola din titlu și din material …

2 COMENTARII

  1. Draga Mugur, aici cred ca trebuie sa ne „resemnam in bloc”.
    Adica om fi noi cum om fi (ca avem „vise mari” si bani putini), ca nu avem „vanzari anterioare” si ca uneori (pentru a supravietui) „calcam stramb” este una.
    Dar a nega valoarea reala, mai ales a sportivilor romani (considerandu-i si numai pe cei de varf) cu „apelative” de „comunisti” aduce in discutie chiar „evaluarea” si „nivelul” ei.
    Spre deosebire de „aproape toata planeta” romaneasca eu am fost un oarecare „comunist” (cu carnet primit la cel mai inalt nivel) dar nu consider ca etichetarea (indiferent cine o face) poate fi una de luat in seama.
    Sa fii un „ghimpe comunist” nu inseamna ca nu-ti iubesti tara si oamenii, ca nu lupti pentru ea/ei sau ca asculti de „voci” care-ti tulbura calea.
    Am iubit tara asta „stramba” si nu am „plecat” (asa cum nu au facut-o nici bravii nostri sportivi) si daca eu, un biet „comunist ratacitor” ma simt acasa alaturi de marile persoane pe care le-ati enumerat in articol, nu inseamna ca asta ii poate afecta si contamina pe ei in vreun fel, ci doar (teoretic-murdar) pe mine.
    Nu este cazul. Orice actiune pozitiva care va ridica in vreun fel aceasta natie romana ma va avea ca punte, pres sau detergent de spalat podeaua pe mine (in primul rand) si nu pentru ca am fost comunist (si membru PNTCD di 29 ianuarie 1990) ci pentru ca am invatat (dupa acel fatidic 1990) ca a fi roman nu inseamna, vorba lui Keneddy sa te gandesti in primul rand la tine si la ce face tara pentru tine ci, in primul rand la ce poti face tu pentru ea.
    PS: Evident ca ce am scris mai sus nu este o parabola. Dar ma alatur pamfletului d-voastra. Si sa stiti ca nici oamenii (fara rezultate nationale sau internationale) nu prea cunosteau sensul termenului „comunism”, care oricum este unul teoretic, utopic si neatins de nimeni, niciodata.

  2. O componentă a procesului „șo pe ei” care e in derulare pe aici de vreo 29 de ani. După faza „pupă-i in bo tsi iale tot” s-a trecut la etapa „dă-le-n bot si ia-le tot!
    De toată rușinea! O nație care după aproape 52 de ani de comunism a ajuns azi sa se scuipe reciproc si sa batjocorească (la indemnul unor nații – „curve politice), făcându-ne să ne simțim nasol de tot.
    Realitatea e ca si noi stam pe coadă și reacție zero!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

9 + 3 =