Statisticile oficiale arată că Bucureştiul ocupă locul 6 în topul celor mai poluate oraşe din Europa şi locul 4 în topul celor mai poluate oraşe din România.
Pe lângă marii poluatori industriali de la periferia oraşului, interiorul capitalei este poluat şi din cauza şantierelor Primăriei Generale sau din cauza şantierelor care ţin de primăriile de sector.
Autorităţile locale şi-au făcut un obicei din a nu respecta cele mai elementare norme de mediu.
Primăria Sectorului 2 a fost prima prinsă în flagrant. Caţiva muncitori ai Administraţiei Domeniului Public au fost surprinşi pe strada Tuzla făcând nori imenşi de praf în timp ce tăiau cu flexul borduri.
Pe lângă faptul că aceştia nu erau echipaţi corespunzător cu măşti de protecţie, în şantier nu existau echipamente de aspirare sau instalatii de apă pentru a reduce răspândirea prafului.
Întrebaţi de ce tocmai primăria de sector, cea care ar trebui să se se asigure că normele de mediu nu sunt încălcate, este cea care poluează atmosfera atât de puternic, reprezentanţii acesteia ne-au transmis că „din cauza lipsei unor echipamente performante, aceasta este procedura tehnologică”.
La o aruncătură de băţ, în acelaşi sector, întâlnim un alt şantier care îi poluează pe bucureşteni în mod voit. Este vorba despre şantierul pe care se construieşte pasajul suprateran de la Doamna Ghica. Firma constructoare este Trustul de Clădiri Metropolitane București, o companie a Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB).
Cu toate acestea, şantierul nu este împrejmuit cu plase de protecţie concepute special pentru a nu lăsa praful să se împraştie, nu este udat, iar roţile maşinilor nu sunt spălate atunci când îl părăsesc.
Un şantier cu trei ieşiri care dau direct în strada principală. Efectele pot fi observate privind partea carosabilă, unde particulele de praf au format un strat gros de câţiva milimetri.
