Dan Barna s-a situat peste partid la alegerile prezidenţiale de săptămâna trecută – este concluzia surprinzătoare a sociologului Vasile Dîncu, care a realizat exit poll-ul IRES în seara alegerilor.
Invitat la emisiunea „În faţa ta”, de la Digi24, Dîncu spune că, potrivit măsurătorilor IRES, intenţia de vot a partidului în ziua dinaintea alegerilor era de 10%, iar cea a lui Dan Barna ajungea la 15 procente.
Cum se explică fenomenul?
„Dan Barna a pornit cu o diferenţă de vreo 14 procente faţă de Viorica Dăncilă la ora 10:00, când am făcut prima raportare, iar după aceea s-a oprit această creştere şi a fost o creştere mai lentă şi a fost oprită undeva la amiază. Pentru că nu s-a mai respectat modelul de la europarlamentare.
Dacă după ora 14.00 tinerii ar fi ieşit la vot, exact cum s-a întâmplat la europarlamentare, atunci probabil că această curbă ar fi continuat să crească”, a explicat Vasile Dîncu.
Sociologul IRES spune că nu a fost surprins, întrucât „am urmărit în fiecare moment şi pentru că am avut studii iniţiale făcute cu două-trei luni înainte şi cu o săptămână înainte şi cu două săptămâni înainte şi am văzut această evoluţie a lui Dan Barna. (…)
Ştiam că rezultatul este normal pentru că, în primul rând, am văzut că în august, în mijlocul acelui scandal de presă – n-a fost un scandal, dar a fost o investigaţie de presă Rise Project – am văzut ca Dan Barna, dintr-un candidat viabil, care era în jur de 17-18% şi cu posibilităţi să crească, aşa cum s-a întâmplat şi la europarlamentare, în campanie, în ziua votului, a căzut la încredere în jur de 10 procente.
Mesajul lui Dan Barna şi al partidului cu care a crescut a fost unul destul de tranşant, destul de puternic şi cumva, un mesaj de intoleranţă faţă de corupţie. Sloganul pe care au mers şi în campanie şi care cred că ar fi trebuit îmbunătăţit, cel „Fără penali în funcţii publice”, i-a mobilizat pe cei din partidul lui şi al lui Dacian Cioloş.
În momentul în care a fost o pată pe rochia Albei-ca-Zăpada se vede foarte bine asta şi a demobilizat foarte multă lume.”, crede Dîncu.
USR a fost sub scorul candidatului său
Partidul, Alianţa 2020, avea în august şi în iulie undeva în jur de 22-24 de procente, ca după alegerile europarlamentare, de regulă apare, partidele care au avut o dinamică pozitivă, cresc mult mai mult după alegeri, pentru că se reformează opinia după alegeri. Imediat după acel eveniment, partidul a căzut la 10%.
Cu o zi înainte de alegeri, partidul avea 10% şi candidatul avea 15% în sondajul pe care l-am făcut noi cu o zi înainte. (…)
Pentru că este un partid care se bazează pe opinie şi pe atitudine, se bazează pe emoţia mobilizării. Dacă ar fi fost un partid de cadre sau un partid cu structură puternică în teritoriu, cum este PSD-ul, acolo o asemenea ştire, o asemenea veste nu penetrează atât de mult, nu demobilizează atât de tare electoratul. Aici era vorba de un partid care îşi avea sediul în reţelele sociale sau în mass-media.”, declară sociologul IRES.
