Senatorul PSD Niculae Bădălău, cunoscut pentru jignirile la adresa diasporei, e favorit pentru funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi. Bădălău beneficiază de o lege pe care a modificat-o în interes personal în urmă cu trei ani. Pe atunci ţintea chiar şefia instituţiei.

Marcel Ciolacu susţine mutarea pentru a scăpa de Bădălău la alegerile parlamentare. Baronul de Giurgiu va câştiga 5.000 de euro lunar.

Parlamentul va opera săptămâna aceasta câteva mutări în instituţiile publice. Nicu Marcu, vicepreşedintele Curţii de Conturi, va fi numit la conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), post rămas vacant după ce Leonard Badea (numit de PSD) a prins toamna trecută un fotoliu de viceguvernator al Băncii Naţionale (BNR). La Curtea de Conturi, în locul lui Nicu Marcu, va fi instalat senatorul PSD Niculae Bădălău, susţin surse politice pentru Adevărul.

Fost ministru al Economiei în Guvernul Dăncilă, baronul PSD de Giurgiu s-a remarcat prin injuriile aduse românilor din diaspora la o petrecere cu lăutari. Preşedintele interimar al PSD Marcel Ciolacu a calculat că Bădălău poate fi izolat politic prin promovarea la Curtea de Conturi, susţin sursele citate.

Astfel, Ciolacu va scăpa de liderul PSD Giurgiu la alegerile parlamentare din toamnă, când ”baronul Ficăţel” ar fi vrut să deschidă lista de senatori PSD la Giurgiu, fieful său politic. Practic, Ciolacu îl trimite pe Bădălău într-o sinecură cu gândul că absenţa sa de pe listele PSD va scuti partidul de noi atacuri politice în campania din toamnă.

Niculae Bădălău nu ar fi putut ajunge vicepreşedinte al Curţii de Conturi dacă, în urmă cu trei ani, nu ar fi modificat legea numai şi numai în interesul său. În 2017, baronul de Giurgiu pusese ochii pe funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi, după pensionarea lui Nicolae Văcăroiu. Însă nu-l ajutau studiile. Articolul 47 din Legea de funcţionare a Curţii de Conturi (94/1992) impunea la acel moment trei criterii pentru ocuparea posturilor de preşedinte sau vicepreşedinte: „studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi pregătire profesională temeinică“.

Cum Nicolae Bădălău e de profesie inginer, n-ar fi putut ajunge şef al Curţii de Conturi. Ce face un parlamentar PSD când legea nu-i dă voie să ocupe un post călduţ la stat? Modifică legea, astfel încât să poată obţine sinecura dorită. Prin urmare, Bădălău a depus personal un amendament la lege, astfel încât a mai adăugat o profesie la condiţiile de studii: „economice, juridice sau inginereşti”. El fiind inginer. Amendamentul cu dedicaţie a fost adoptat cu majoritate de voturi, căci PSD deţinea controlul în Parlament.

Aşadar, legea care-l oprea pe Bădălău să ajungă preşedintele Curţii de Conturi a fost modificată chiar de Bădălău pentru Bădălău.

În 2017, Liviu Dragnea, pe atunci preşedinte al PSD, a vrut să evite un nou scandal şi s-a opus ca Niculae Bădălău, omul său de încredre în acea vreme, să ajungă preşedintele Curţii de Conturi. Mutarea a eşuat, dar legea a rămas modificată în sensul dorit de baronul de Giurgiu. Astfel, trei ani mai târziu, inginerul Niculae Bădălău profită din plin de legea pe care a schimbat-o pentru sine în 2017 şi e foarte aproape de a obţine un post de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, unde va încasa lunar 5.000 de euro.

Modul în care, în 2017, Niculae Bădălău a ajuns să depună amendamentul care a schimbat legea în favoarea sa este o poveste în sine. În vara anului 2016, nouă parlamentari PSD, printre care Liviu Pop şi Ecaterina Andronescu, au iniţiat un proiect prin care doreau să modifice Legea de funcţionare a Curţii de Conturi, în sensul în care cereau dreptul la pensie de urmaş pentru moştenitorii celor care au condus instituţia.

În noiembrie 2016, proiectul a fost adoptat tacit (fără a fi dezbătut şi votat) de Camera Deputaţilor, apoi a ajuns în Senat. Pe 16 mai 2017, proiectul a ajuns în Comisiile reunite de Buget şi Muncă din Senat, pentru a primi raport. În şedinţă, Nicolae Bădălău a depus amendamentul care i-a deschis uşa spre Curtea de Conturi, deşi scopul iniţial al proiectului era cu totul altul. La sfârşitul lunii mai 2017, legea a fost adoptată de Senat, iar o lună mai târziu a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis cu tot cu amendamentul lui Bădălău, care azi îi serveşte direct senatorului PSD.

În 1988, Bădălău a fost condamnat pentru că a furat patru saci cu grâu. „Profitând de neatenţia muncitorilor din cadrul Bazei de Recepţie Malu Spart, a sustras 4 saci cu grâu pe care i-a transportat la locuinţa inculpatului Gheorghe Dumitru, vânzându-i acestuia cu suma de 1.200 lei”, se arată în decizia instanţei. Liderul PSD a primit la acea vreme o pedeapsă de un an de închisoare, pe care, cu şansă, n-a mai executat-o. Nicolae Ceauşescu, cu ocazia aniversării a 70 de ani, a amnistiat toate condamnările mai mici de 10 ani. Bădălău apucase totuşi să stea totuşi două săptămâni în arest.

Nicolae Bădălău este poreclit baronul-Ficăţel, din cauza unui dosar penal penal în care este acuzat că a luat şpagă carne de pui cu scopul să o ofere, mai departe, mită în campania electorală. Dosarul trenează de 7 ani, scrie Adevărul.

379 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

7 + 9 =