Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut o alocuțiune cu ocazia ședinței de bilanț pe anul 2020 a Consiliului Superior al Magistraturii.
Principalele declarații făcute de președintele Kla s Iohannis, la ședința de bilanț pe anul 2020 a CSM
Ne revedem într-un context total atipic pentru întâlnirile de prezentare a raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii, în acest an marcat de pandemia de COVID-19, care a afectat întreaga lume. Confruntați cu o criză sanitară de amploare, fără precedent, cu implicații în toate domeniile vieții sociale, am fost cu toții nevoiți să ne adaptăm. Răspunsul la această situație dramatică, în care pe primul loc se află evident sănătatea românilor, nu a fost și nu este unul deloc simplu. În aceste vremuri dificile, misiunea justiției de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor a rămas însă la fel de actuală și de importantă.
Măsurile impuse pentru protejarea sănătății publice au determinat inevitabil modificări semnificative în derularea activităților curente din justiție. Amânarea cauzelor aflate pe rol, ori creșterea volumului de muncă a instanțelor și parchetelor, ca urmare a limitării activității acestora, reprezintă doar două astfel de consecințe resimțite la nivelul întregului sistem judiciar. În mod evident, este nevoie de un efort comun pentru depășirea acestei perioade și sunt convins că magistrații înțeleg cel mai bine acest lucru.
Această perioadă a fost însă și o oportunitate pentru accelerarea procesului de digitalizare a instanțelor și parchetelor în toate formele sale, o îmbunătățire care, altfel, s-ar fi produs într-un ritm mai lent. Constrângerile actuale au dovedit utilitatea noilor tehnologii pentru simplificarea și ușurarea activității în sistemul judiciar în avantajul tuturor participanților la actul de justiție și mai ales al cetățenilor în calitate de beneficiari ai acestui serviciu public.
Doamnelor și domnilor, într-o Românie europeană nimeni nu este mai presus de lege, iar Justiția trebuie să funcționeze la întreaga sa capacitate pentru a-și îndeplini misiunea nobilă. Prin votul exprimat la referendumul din 2019, românii au transmis clasei politice un puternic semnal că independența Justiției și buna sa funcționare nu sunt lucruri negociabile și reprezintă coordonatele dezvoltării unei Românii europene. Românii au dat, totodată, un mesaj clar și pentru continuarea luptei anticorupție și suntem datori să răspundem onest tuturor acestor solicitări legitime ale cetățenilor.
Procesul de reparare a Legilor Justiției, de creare a unui cadru legislativ coerent, stabil și de implementare a recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneția sau ale GRECO a început deja. Motivul pentru care acest demers nu s-a finalizat însă este binecunoscut, o majoritate parlamentară care nu numai că nu a făcut niciun secret din faptul că este ostilă unor reforme reale ale sistemului judiciar, dar care s-a și dedicat trup și suflet adoptării unor legi menite să-i apere pe infractori. O majoritate parlamentară care, chiar și după sancțiunea dură primită în 2019 din partea românilor, nu s-a sfiit să voteze măsuri contrare interesului public, ori să întârzie adoptarea unora extrem de necesare.
De aceea, legislația într-un domeniu atât de important precum cel al Justiției trebuie să fie rezultatul unor dezbateri ample purtate în următorul Parlament, cu o altă majoritate, construită în jurul unor forțe politice profund atașate valorilor democratice. Profesioniștii din sistemul judiciar, asociațiile profesionale și Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie parte din acest proces, pentru ca normele să reflecte realitatea socială, nevoile stringente ale sistemului judiciar, astfel încât acesta să funcționeze în mod optim pentru democrația noastră.
