Două asociaţii profesionale ale magistraţilor, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, au criticat dur votul negativ dat joi de CSM în cazul proiectului de desfiinţare a Secţiei speciale, susţinând că majoritatea membrilor CSM au avut o „atitudine revoltătoare” prin condiţionarea desfiinţării SIIJ de instituirea unor „privilegii inadmisibile”.

„Exponenţii votului negativ al CSM privitor la proiectul de desfiinţare a SIIJ nesocotesc idealurile de onestitate şi integritate la care a aderat, prin esenţa sa, corpul magistraţilor din România, în ceea ce priveşte excluderea oricăror piedici procedurale în desfăşurarea proceselor penale.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie au luat act cu îngrijorare de atitudinea revoltătoare a majorităţii membrilor CSM de condiţionare a desfiinţării Secţiei Speciale de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie de instituirea unor privilegii inadmisibile, care asigură impunitate, fapt de neconceput în societăţi democratice stabile”, transmit cele două asociaţii, într-un comunicat remis vineri Agerpres.

De asemenea, arată că, sub umbrela constituţională de ‘garant al independenţei justiţiei’, unii membri ai CSM au încercat să inducă ideea că ‘toţi magistraţii vor garanţii că nu vor fi supuşi unor abuzuri’.

„Aceste afirmaţii sunt dezonorante, mai ales pentru magistraţii care au înţeles că situaţii izolate şi incerte, prezentate în presă drept ‘abuzuri’, nu pot fi generalizate. Cât timp astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de către miile de magistraţi oneşti din România drept condiţie pentru desfiinţarea SIIJ, o astfel de afirmaţie riscă să afecteze în spaţiul public credibilitatea unui organism reprezentativ, creat tocmai pentru a garanta independenţa justiţiei”, subliniază magistraţii.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie atrag atenţia că utilizarea trunchiată a unor pasaje din avizele Comisiei de la Veneţia „duce în derizoriu orice demers susţinut de vreun magistrat, fie şi din poziţia de membru al unui organism pur administrativ”.

„Termenul de ‘garanţii procesuale efective’, folosit de avizele Comisiei de la Veneţia, nu vizează instituirea unor filtre pentru ca magistraţii să nu poată fi niciodată anchetaţi penal.

Dimpotrivă, este vorba de implicarea efectivă, reală, a CSM în numirea procurorilor în structurile de parchet, în raport de factorul politic, de selecţia riguroasă a procurorilor în structurile de parchet, de evitarea conflictelor de interese (a se vedea par.80 şi următoarele din Avizul nr.924/2018 al Comisiei de la Veneţia, publicat la pagina web.  Punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor încuviinţată de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a CSM sunt aspecte în mod evident neconstituţionale, pentru că ar situa magistraţii deasupra cetăţenilor obişnuiţi.

Mai mult, dacă astfel de modificări ar intra în vigoare, s-ar deschide calea spre crearea de privilegii şi pentru alte categorii sociale, cum ar fi parlamentarii”, mai spun asociaţiile magistraţilor.

Cele două asociaţii declară că nu se poate susţine, sub nici o formă, necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuţii extrajudiciare, de tipul Secţiei pentru judecători/procurori a CSM, în activitatea obişnuită a unui procuror, sub forma încuviinţării trimiterii în judecată a judecătorilor, respectiv a procurorilor cercetaţi penal, iar pentru verificarea legalităţii rechizitoriilor, Codul de procedură penală a prevăzut etapa camerei preliminare.

Asociaţiile explică de ce nu se pot accepta super-imunităţile în cazul magistraţilor, aşa cum apăreau în primul proiect de desfiinţare a SIIJ, promovat de fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu.

„Nici punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror numai cu autorizarea prealabilă a procurorului general nu este acceptabilă. Comisia de la Veneţia, prin Avizul nr. 968/2019 din 9 decembrie 2019, subliniază că un sistem în care procurorul general poate împiedica în mod eficient orice anchetă îndreptată împotriva sa este contrar statului de drept, reprezentând un pericol grav pentru orice investigaţie, o atare concluzie desprinzându-se şi din hotărârea din cauza Kolevi c. Bulgariei, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în care s-a identificat o deficienţă gravă a sistemului de justiţie penală din Bulgaria, respectiv imposibilitatea virtuală de a-l investiga penal pe procurorul general)”, spun reprezentanţii asociaţiilor.

Încuviinţând trimiterile în judecată, adaugă aceştia, ambele secţii ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituţia României.

„Potrivit normei constituţionale, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, dar acest control ierarhic se efectuează exclusiv în cadrul Ministerului Public, de către procurori ierarhic superiori, iar nu de organe administrative din afara Ministerului Public.

Faptul că, în prezent, secţiile CSM încuviinţează luarea faţă de magistraţii cercetaţi penal a unor măsuri procesuale deosebit de intruzive sub aspectul vieţii private (percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu) nu reprezintă un argument valabil, întrucât aceste măsuri nu sunt de esenţa urmăririi penale, spre deosebire de trimiterea în judecată”, precizează Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie.

În opinia lor, crearea unui corp de magistraţi incoruptibili, oneşti şi profesionişti exclude acordarea unor astfel de imunităţi de care niciun cetăţean obişnuit nu se „bucură”.

104 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here