Prestigioasă publicație germană Der Spiegel a publicat un amplu articol dedicat Laurei Codruța Kovesi, chiar în ziua în care și-a început oficial activitatea de șefă a Parchetului European. Iată traducerea:
„Procurorul general al UE, Laura Kovesi, poate începe să lupte împotriva corupției după ani de certuri. Dar biroul ei este lipsit de personal și deja trebuie să se lupte cu acțiuni de sabotaj.
Strada din București Știrbei Vodă 79-81 este adesea aglomerată încă de dimineață. De la ora opt, jurnaliștii întind cablurile și își îndreaptă camerele de luat vederi spre intrarea în sediul agenției anticorupție DNA. Pe timp de ploaie sau pe timp de caniculă, ei se așează sub un acoperiș special amenajat, fumează, mănâncă, discută.
De obicei, așteptarea merită. Pentru că în 2013 și 2014 politicieni în cătușe au apărut cu regularitate în fața clădirii DNA. Sunt imagini care zguduie România și agită publicul.
Potrivit sondajelor, în unele momente doar 11% dintre români aveau încredere în Parlament, dar 60% aveau încredere în DNA și în șefa acesteia, Laura Codruța Kovesi.
Aceeași Kovesi este acum șefa Parchetului European. În prezent, Kovesi poate investiga nu doar una, ci 22 de țări din UE pentru spălare de bani, mită, corupție sau deturnare de fonduri europene.
Ceea ce ne aduce la una dintre problemele sale: Danemarca, Irlanda, Polonia, Suedia și Ungaria nu sunt de acord oficial, deoarece se tem că suveranitatea lor națională ar fi afectată, în ceea ce privește urmărirea penală. Pentru unele dintre aceste țări, faptul că corupția face parte din politica lor poate juca de asemenea un rol.
Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a calificat lansarea EPPO drept un „moment istoric”. EPPO va monitoriza îndeaproape distribuirea fondurilor UE, a transmis pe Twitter președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Kovesi însăși și-a descris biroul ca fiind „primul instrument clar de apărare a statului de drept în UE”.
Această afirmație este curajoasă, având în vedere că Ungaria și Polonia, cele două țări cu cele mai mari probleme legate de statul de drept din UE, nu sunt implicate în EPPO.
Săptămâna trecută, șeful guvernului sloven, Janez Jansa, a blocat numirea a doi anchetatori sloveni în cadrul agenției UE a lui Kovesi – probabil de teamă că cei doi ar putea expune afacerile corupte ale guvernului său. Ministrul sloven al Justiției a demisionat apoi, în semn de protest.
Kovesi l-a acuzat pe Jansa de „lipsă de cooperare sinceră” și de sabotarea sistemelor de control pentru fondurile UE. Faptul că Jansa ignoră în acest fel EPPO, chiar înainte ca acesta să-și înceapă activitatea – și, în plus, cu o lună înainte ca Slovenia să preia președinția rotativă a Consiliului UE – este un lucru pe care Franziska Brantner, membră a Partidului Verzilor din Bundestag, îl consideră „rușinos, dar și sugestiv pentru guvernul lui Janez Jansa”. Cel puțîn, nu este de bun augur pentru viitoarea cooperare între procuratură și Ljubljana.
Activitatea de investigare efectivă a procurorilor EPPO este efectuată de așa-numiții procurori delegați în statele membre – în Germania sunt unsprezece. Aceștia pot lua măsuri la nivel național, pot dispune confiscarea bunurilor, pot solicita mandate de arestare sau pot formula acuzații. Cu toate acestea, până în prezent, doar două treimi dintre statele membre EPPO au numit toți procurorii delegați. 52 din 140 de investigatori sunt încă absenți.
De asemenea, EPPO însăși pare a fi în deficit de personal. Până în prezent, au fost aprobate doar 130 de posturi, față de 290 solicitate – și asta înainte ca UE să decidă să adauge un pachet de reconstrucție în urma pandemiei, de 750 de miliarde de euro, la bugetul său multianual de 1100 de miliarde de euro.
Țările UE doresc și ar trebui să cheltuiască acești bani cât mai repede posibil, dar în multe locuri nu mai există aproape nici un funcționar public disponibil pentru a verifica legalitatea. Cele mai bune condiții, așadar, pentru escroci și infractori organizați.
În ultimii ani, aceștia și-au umplut deja buzunarele pe seama contribuabililor europeni. Potrivit Comisiei Europene, numai în 2019 fraudele cu fonduri UE au provocat prejudicii de peste 460 de milioane de euro. Nu degeaba se așteaptă ca EPPO să judece între 3000 și 4000 de cazuri pe an.
Din punct de vedere politic, există de asemenea o miză importantă pentru UE, care pentru prima dată și-a asumat în mod colectiv o datorie, prin pachetul de reconstrucție post-pandemie, pe care ministrul de finanțe Olaf Scholz l-a sărbătorit ca fiind „momentul Hamilton” al UE.
Dar, dacă în Germania se creează impresia că mafia din Italia de exemplu sau prietenii șefului guvernului Viktor Orban din Ungaria profită de acești bani, momentul Hamilton riscă să se transforme rapid în explozie.
„Dacă măcar o parte din acești bani se infiltrează în canale obscure, credibilitatea UE ar putea fi grav afectată”, avertizează de exemplu eurodeputatul FDP Moritz Korner. Faptul că EPPO nu este mai bine echipat este greu de înțeles: „Fiecare post suplimentar de acolo s-ar putea autofinanța în mod confortabil.”
Prin urmare, este deja clar că Kovesi și EPPO al ei sunt împovărați cu așteptări enorme încă de la început. Până la urmă, la Bruxelles, oamenii au încredere în români pentru a face treaba. În țara să natală de exemplu o coaliție liberal-conservatoare a înlocuit social-democrații extrem de corupți, ceea ce este de asemenea meritul lui Kovesi.
Născută în 1973 ca fiică a unui procuror, Kovesi s-a impus de timpuriu. Atunci când a vrut să se specializeze în drept penal, la facultatea de Drept, i s-a spus că nu este pentru femei. Dar nu s-a lăsat: „A trebuit să muncesc mai mult decât bărbații pentru a dovedi că și femeile pot fi procurori buni”.
Kovesi a făcut carieră în sistemul judiciar și în cele din urmă a preluat conducerea agenției anticorupție DNA. Social-democrații de atunci exploatau țara cu nerușinare. Una dintre cele mai spectaculoase scheme ale lor: ei au vrut să legifereze că în cazurile de corupție, până la o anumită sumă, să nu se impună pedepse.
Românii l-au ales ca președinte pe liberalul german de origine transilvăneană Klaus Johannis. Dar nici măcar el nu l-a putut împiedica pe ministrul Justiției să o destituie pe Kovesi, în 2018. S-a inițiat chiar un proces impotriva ei, pentru presupusă faptă de corupție, dar nu a dus la nimic.
Social-democrații au fost deosebit de supărați de faptul că Kovesi a fost nominalizată și pentru funcția de procuror general european, în 2019. Guvernul de la București a încercat chiar să împiedice alegerea lui Kovesi în fruntea EPPO, cu o interdicție de ieșire din țară, dar fără succes.
Un motiv pentru această abordare brutală este probabil nu numai activitatea sa de investigator, ci și faptul că rareori se ferește de cuvinte în public. Fraudele cu fonduri europene nu sunt doar prea puțîn cunoscute, a spus ea la preluarea mandatului: „Sunt subestimate și adesea chiar tolerate, totul în beneficiul organizațiilor criminale care doresc să submineze și să înlocuiască autoritățile legitime.”
Acesta este un alt motiv pentru care politicianul FDP Korner crede că Kovesi este „femeia potrivită în postul potrivit”.
