Comisia Europeană a publicat previziunile economice de primăcară pentru toate statele Uniunii Europene. Analiza experţilor de la Bruxelles reliefează o serie de lucruri interesante, în capitolul dedicat României.
Mai jos, analiza completă privind România.
După o creștere puternică în 2021, economia României va încetini până la 2,6%, în 2022, deoarece inflația ridicată erodează venitul disponibil, iar războiul de agresiune al Rusiei, împotriva Ucrainei, afectează sentimentul economic, lanțurile de aprovizionare și, în cele din urmă, investițiile.
Se estimează că creșterea va accelera ușor în anul 2023, când inflația va scădea. Se estimează că șomajul va rămâne în jur de 5,5%, în timp ce creșterea nivelurilor prețurilor va atinge vârful în acest an și va scădea treptat în 2023.
Se estimează că deficitul administrației publice va ajunge la 7,5% din PIB, în 2022, înainte de a scădea la 6,3%, în 2023, ducând raportul datorie-PIB la 52,6%, până în 2023.
Războiul adâncește pierderea de impuls
În ansamblu, PIB-ul real este prognozat să crească cu 2,6%, în 2022, și 3,6%, în 2023. La începutul anului 2022, economia României dădea deja semne de pierdere de impuls, deoarece inflația ridicată de la sfârșitul lui 2021 a redus puterea de cumpărare și consumul privat.
Această tendință a fost agravată de invazia Ucrainei, de către Rusia, care a crescut și mai mult inflația și a împiedicat sentimentul economic, adăugând în același timp blocajele în aprovizionare.
În acest context, consumul privat va crește doar moderat, în 2022, înainte de a crește oarecum, în 2023, când inflația va încetini.
În ciuda creșterii ratelor dobânzilor, a deficitului de aprovizionare și a prețurilor mai mari la materialele de construcții, formarea brută de capital fix este prognozată să crească la 4,8% pentru 2022, datorită sprijinului din partea RRP, care este de asemenea de așteptat să fie principalul motor pentru investiții, în 2023.
După o redresare puternică, atât a importurilor, cât și a exporturilor, în 2021, comerțul cu bunuri și servicii va fi redus, în 2022 și 2023. Creșterea importurilor ar trebui să încetinească, în conformitate cu cererea internă, în timp ce creșterea exporturilor, în special în industria de automobile, este de așteptat. să fie afectată negativ de blocajele aprovizionării.
Contribuția globală a exporturilor nete la PIB-ul real este estimată a fi aproape de zero. Cu toate acestea, prețurile ridicate ale mărfurilor importate, cum ar fi energia și alimentele, vor înrăutăți deficitul de cont curent, care se preconizează că va atinge un vârf de 7,5%, în 2022.
Crearea de locuri de muncă în concordanță cu creșterea economică
După șocul pandemic inițial, rata șomajului s-a mutat treptat, în cursul anului 2021, către nivelurile din 2019. Tendința a continuat și în acest an, în ciuda unor creșteri în lunile de iarnă, iar rata șomajului va ajunge la 5,5%, în 2022, și la 5,3%, în 2023.
Ocuparea totală a forței de muncă va crește modest, având în vedere tendințele demografice și stocul scăzut și integrarea lentă a persoanelor care fug din Ucraina, România fiind în principal o țară de tranzit.
Se estimează că salariile nominale din sectorul privat vor crește odată cu inflația, în timp ce cele din sectorul public vor crește mai puțin, după înghețarea din 2021.
Inflația va marcha maxime-record
Creșterea prețurilor la energie, care a început la sfârșitul anului 2021, s-a transmis în componentele de bază ale inflației, cum ar fi alimentele procesate, serviciile și bunurile industriale.
Această tendință este de așteptat să fie agravată de forța suplimentară asupra energiei și a prețurilor selectate, la alimente și mărfuri, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.
În general, IAPC va ajunge la 8,9%, în 2022, înainte de a scădea oarecum la 5,1%, în 2023, când se presupune că efectele de bază vor apărea.
Riscuri pentru prognoza macroeconomică
Riscurile sunt în principal pe dezavantaj pentru creșterea economică și invers pentru inflație, deoarece situația depinde foarte mult de durata și severitatea conflictului, precum și de fricțiunile comerciale globale.
Totuși, există și riscuri în sus, deoarece formarea brută de capital fix ar putea fi afectată pozitiv de relocarea proceselor productive din Ucraina și Rusia, în timp ce piața muncii ar putea integra mai mulți oameni care fug din Ucraina, decât se presupunea inițial.
Deficitul public va rămâne ridicat
Se estimează că deficitul public al României va crește la 7,5% din PIB, în 2022, de la 7,1%, în 2021.
Mai mulți factori se află în spatele acestei creșteri așteptate: bugetul pentru 2022 conținea deja noi măsuri de cheltuieli (în principal creșterea cheltuielilor sociale, de exemplu, pensiile și alocația pentru copii), o sarcină mai mare a dobânzilor, din cauza creșterii ratelor dobânzilor și a scăderii nivelului la contribuţiile de securitate socială.
În plus, România a adoptat o schemă de compensare, pentru a face față creșterii prețurilor la energie, până în martie 2023, și oferă sprijin persoanelor care fug din Ucraina.
Pe 11 aprilie 2022 a fost anunțat un nou set de măsuri sociale și economice, care, pe baza informațiilor disponibile, ar avea un impact bugetar negativ de 0,4% din PIB.
Se estimează că veniturile fiscale generale vor beneficia de creșterea ridicată a PIB-ului nominal și de efectele reformei administrației fiscale asupra colectării impozitelor, cuprinse în RRP, compensând parțial presiunile în creștere asupra deficitului.
Se estimează că deficitul va scădea la aproximativ 6,3% din PIB, în 2023, în principal din cauza întreruperii măsurilor de sprijin energetic și a efectului stabilizatorilor automaţi, pe măsură ce creșterea economică reală ar trebui să accelereze.
Cheltuielile de capital sunt de așteptat să crească într-un ritm susținut, datorită implementării PNRR, care presupune cheltuieli de capital de 0,3% din PIB, în 2022, și 0,4%, în 2023, și a altor investiții finanțate la nivel național, precum și creșterii anunțate a cheltuielilor de Apărare, cu 0,5 puncte procentuale din PIB, începând cu 2023.
Se estimează că datoria publică publică va crește la 50,9% din PIB, în 2022, și la 52,6%, în 2023, în principal din cauza deficitelor mari. Riscurile la adresa prognozei fiscale sunt înclinate spre dezavantaj.
Detaliile privind măsurile anunțate la 11 aprilie 2022 ar putea avea ca rezultat un impact bugetar mai mare, în timp ce reforma administrației fiscale ar putea avea un impact pozitiv mai mare decât se aștepta asupra colectării impozitelor.
