Unicredit Bank a publicat prognoza trimestrială privind evoluţia economică a României.
Sunt vremuri grele, de criză, dar situaţia este, pentru România, departe de a fi dramatică. Totuşi, Unicredit preconizează că România, pe fondul războiului din Ucraina, nu-şi va atinge ţinta de deficit şi va avea un 7,1% deficit bugetar, la finele acestui an.
download analiza completă, în format PDF
Mai jos, prognoza completă.
România Baa3 stabil/BBB- stabil/BBB- negativ*
Perspectivă
Revizuirile statistice mari ne-au forțat să creștem prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2022 la 4,3%, lăsând în același timp previziunile privind PIB-ul nominal în mare parte neschimbate.
După alimentarea anticipată a consumului, în prima jumătate a acestui an, se așteaptă ca consumatorii să reducă cheltuielile și împrumuturile, în timp ce investițiile private ar putea fi limitate la imobiliare și profituri reinvestite.
Deficitul bugetar ar putea depăși 7% din PIB, în 2022, și 5%, în 2023, când creșterea PIB-ului ar putea încetini la 2,8%. Ne așteptăm ca inflația să atingă un vârf peste 15%, în septembrie, scăzând la aproximativ 14%, până la sfârșitul anului, și 9%, în 2023, cu inflația de bază cu 4 puncte procentuale mai scăzută.
BNR ar putea crește dobânda de politică monetară la 6% și ar putea plafona cursul euro-leu la 5,00 lei un euro, anul acesta.
Strategie
ROMGB-urile (obligaţiuni cu dobândă, în lei, emise pentru piaţa internă) și ROMANI-urile (eurobondurile româneşti) se pot recupera și mai mult dacă inflația atinge vârfuri și emiterea este mai flexibilă.
Prognoza creşterii PIB-ului a ajuns la 4,2%, pentru anul 2022, din cauza revizuirilor statistice ample
Revizuirile statistice ample ale datelor din 2021 au transformat România într-una dintre cele mai performante state ale UE și au amânat riscul unei recesiuni tehnice.
Creșterea remarcabilă publicată pentru T1 (5,2% trimiestru la trimestru, 6,5% anualizată) s-a bazat pe patru sectoare, și anume Comerț, IT, Servicii și Imobiliare.
Pentru ultimele trei, INS a raportat scăderi de preț față de T1, în contrast puternic cu creșterea prețurilor la producător și a celor de consum.
Revizuirile datelor ne-au forțat să ne ridicăm în mod semnificativ așteptările, privind creșterea PIB, la 4,2% în 2022, de la 1,4%, anterior, reportarea reprezentând întreaga creștere.
Cu toate acestea, lăsăm previziunile privind PIB-ul nominal aproape neschimbate, deoarece prognoza noastră pentru T1 a fost egală cu nivelul publicat de INS.
Alimentarea anticipată a consumului s-a încheiat probabil în T2
Lăsând deoparte revizuirile surprinzătoare ale datelor, semnalele din partea economiei sugerează că cererea internă slăbește după încărcarea anticipată semnificativă, din primăvară.
Confruntându-se cu prețuri și rate ale dobânzilor mai mari, gospodăriile au crescut achizițiile în primul semestru al acestui an și au cheltuit majoritatea economiilor de precauție acumulate în anii 2020-21, împrumutând totodată și mai mult.
Cu toate acestea, este probabil ca inflația să depășească creșterea salariilor, de aici încolo, salariile crescând mai rapid în sectoarele în care au rămas în urmă, în anii 2020-21, sau în care deficitul de forță de muncă este mare (IT, Retail, Servicii de agrement și Construcții).
Creșterea negativă a salariilor reale ar trebui să încetinească creșterea consumului privat și a creditării.
Investițiile se bazează pe clădiri și profituri reinvestite de multinaționale
În anii 2021-22, investițiile au fost impulsionate de proiecte imobiliare, cele nerezidențiale depășind recent locuințele. Cu toate acestea, Construcțiile sunt unul dintre sectoarele cu cel mai mare efect de pârghie din România, iar costurile mai mari ale împrumuturilor ar putea afecta în cele din urmă începerea de noi construcții.
Investițiile publice au crescut cu 7%, în acest an, ajutate de 3,8 miliarde de euro, în prefinanțare, dar ar putea încetini, dacă Guvernul nu primește în curând prima tranșă RRF (PNRR), de aproape 3 miliarde de euro (1,1% din PIB).
Investițiile productive continuă să se bazeze în mare măsură pe profiturile reinvestite, în timp ce partea de noi proiecte de investiții ar putea fi din nou afectată de perspectivele fiscale incerte.
Pachetul de sprijin fiscal ar putea ajunge la 2% din PIB, împingând deficitul bugetar la 7,1% din PIB în 2022 și 5,3% din PIB în 2023
Se așteaptă ca guvernul să restrângă cheltuielile de capital din resursele proprii, încercând să cheltuiască aproximativ 1,3% din PIB, pentru programul Sprijin pentru România, care își propune să ajute, printre altele, investițiile productive (0,4% din PIB) și fermierii (0,2% din PIB). PIB), partea leului fiind destinată gospodăriilor.
Este posibil ca acest pachet să fie extins și să depășească 2% din PIB, prin creșterea în continuare a alocațiilor către familii și/sau reducerea impozitelor acestora.
Pentru a compensa cheltuielile suplimentare, guvernul are în vedere o taxă de solidaritate impusă celor mai mari companii (dintre care majoritatea sunt cu capital străin) care ar putea aduce echivalentul a 0,3% din PIB în venituri bugetare.
Taxele pe proprietate, accizele și alte taxe de consum vor fi mai mari. Noi nu ne aşteptăm ca Guvernul să acopere întregul cost al programului, cu excepția cazului în care crește și impozitele pe venitul personal.
Estimăm că deficitul bugetar va fi de 7,1% din PIB, în 2022, cu 0,9% din PIB mai mare decât ținta Guvernului, și de 5,3% din PIB, în 2023.
Inflația ar putea încheia 2022 la 14% și 2023 la 9%
Datoria publică ar putea crește treptat până la peste 50% din PIB, până în anul 2023, în ciuda creșterii ridicate a PIB-ului nominal.
Măsurile de sprijin ale guvernului pentru familii ar putea atenua inevitabil
încetinirea cheltuielilor gospodăriilor, deși este posibil ca subvențiile pentru prețuri pentru gaz, combustibili și Energie să alimenteze inflația.
Principalii contributori la inflație rămân prețurile la alimente și energie, ale cărei mari ponderi în coșul IPC ar putea împinge inflația peste 15%, în septembrie 2022.
În plus, piețele de vânzare cu amănuntul pentru energie și gaze au fost liberalizate, la începutul anului trecut, ceea ce a făcut ca limitele de preț să fie mai puțin eficiente.
Contractele încă se resetează de la prețurile fixe anterioare, la plafonurile actuale, și au dus la creșteri de cinci ori, în cazuri extreme. Inflația totală s-ar putea încheia în acest an la aproximativ 14%, cu inflația de bază cu 4 puncte procentuale mai scăzută.
Chiar dacă plafoanele pentru prețurile la energie și gaze sunt eliminate în continuare, în aprilie, așa cum se prevede în prezent, inflația totală ar putea scădea la aproximativ 9%, la sfârșitul anului 2023.
Până atunci, ne așteptăm ca prețurile mai mari la energie, gaze, utilități și alimente să reducă cheltuielile consumatorilor și să reducă inflația de bază la 5%.
We expect rate hikes to 6% in 2022 and flat rates next year
Ne așteptăm la creșterea ratelor la 6% în 2022 și a ratelor fixe anul viitor
BNR rămâne conștientă de cererea internă slabă și este probabil să țintească mai puține creșteri ale ratelor de dobândă, decât celelalte bănci regionale omoloage.
Astfel, ne așteptăm ca rata de politică monetară să fie dusă la 6%, în acest an, și să fie menținută constantă în 2023. Gestionarea strictă a lichidității și intervențiile valutare ar putea împinge ratele dobânzilor interbancare la aproximativ 7% și, în conformitate cu ratele dobânzilor interbancare din Europa Centrală.
Mutarea cursului euro-leu în intervalul 5.00-5.10 lei va fi amânată pentru anul 2023
În primele cinci luni ale anului, BNR a intervenit pentru a menține cursul leu-euro sub 5,00.
Intervențiile și răscumpărările externe de obligațiuni au fost acoperite în totalitate de emisiuni externe și transferuri UE, lăsând rezervele valutare constante, comparativ cu sfârșitul anului 2021.
În timp ce ne așteptăm ca BNR să permită leului să se deprecieze în raport cu moneda euro, în acest an, la un interval de 5,00-5,10 lei, conflictul Rusia-Ucraina și creșterea inflației au amânat probabil această etapă de depreciere pentru anul viitor.
Industria lovită de multiple șocuri de ofertă ar putea împinge deficitul C/A peste 8% din PIB, în anii 2022-2023
Moneda stabilă poate ajuta la reducerea inflației cu 0,3-0,5 puncte procentuale, dar lasă și leul puternic supraevaluat, în comparație cu egalii săi regionali, indiferent dacă este ajustat pentru IPC, IPP sau costurile unitare ale forței de muncă.
O nouă pierdere a competitivității costurilor a afectat producția în sectoarele cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi producția de textile, piele, lemn și mobilier.
Această deteriorare este însoțită de scăderea ocupării forței de muncă, în special în orașele mici, monoindustriale, unde multe astfel de companii s-au închis.
Companiile din sectoarele consumatoare de energie, cum ar fi producția de produse chimice și metale, au fost nevoite să reducă sau să închidă operațiunile, din cauza creşterii costurilor de productie.
Foarte puține astfel de companii au fost protejate împotriva creșterii prețurilor mărfurilor. Este posibil ca toate aceste tendințe negative să continue, extinzând și mai mult decalajul comercial și, probabil, împingând deficitul C/A peste 8% din PIB, în 2022-23.
Intrările de ISD (investiţii străine directe) și fondurile UE ar putea acoperi mai puțin de două treimi din deficitul extern. Implementarea reformelor legate de Nex Generation EU este în întârziere, dar ne așteptăm la cel puțin o plată de 3 miliarde de euro, din cele două programate inițial pentru acest an.
PIB-ul ar putea crește cu 2,8%, în 2023
Dacă cererea și oferta internă slăbesc, înainte de sfârșitul anului 2022, reportul în 2023 ar putea fi scăzut. O revenire ulterioară în a doua parte a anului viitor ar putea ajuta creșterea PIB-ului să ajungă la 2,8%, anul viitor.
Obligațiunile ieftine așteaptă un semnal
Bufferul fiscal este la mai mult de 4% din PIB, la jumătatea anului 2022. Emiterea ROMGB a rămas în urmă, faţă de programare. Emiterea de bonduri româneşti (ROMANI) va depinde de plățile din PNRR. ROMGB-urile și ROMANI-urile sunt ieftine, în comparație cu emisiunile analoge din regiune.
Dacă semnalul este de a cumpăra sau de a vinde, aceasta va depinde foarte mult de Ministerul Finanțelor, care a creat în rândul investitorilor percepția de deficit de finanțare și de strategie de emitere inflexibilă.
Situația este departe de a fi dramatică: Guvernul avea probabil mai mult de 4% din PIB în rezerve fiscale, la finele lui primului semestru al acestui an, inclusiv titlurile de stat în lei emise pe piaţa internă, în iunie, dar excluzând depozitele administrațiilor locale, conturile de asigurări sociale și media lunară estimată.
Acesta este cel mai mare buffer din Europa Centrală și ar putea acoperi trei sferturi din deficitul bugetar, care se preconizează a fi înregistrat înainte de sfârșitul anului.
Emisiunile au întârziat termenul pentru ROMGB (echivalentul a 4,4 miliarde EUR sau 40% din emiterea preconizată în acest an), dar sunt înaintea programului pentru ROMANI (echivalentul cu 6,3 miliarde de euro sau 63% din emisiunea estimată).
Emisiunile externe ar putea depăși 10 miliarde de euro, dacă condițiile de piață o permit, și nici una sau doar una dintre cele două plăți din PNRR nu sosește în acest an (până la 3,0 miliarde de euro, în loc de 6,2 miliarde de euro).
Investitorii ar putea crește achizițiile de titluri de stat de pe piaţa internă, înainte de un vârf probabil al inflației generale în septembrie.
ROMGB-urile au cele mai mari randamente când sunt ajustate pentru volatilitatea valutară.
De asemenea, bondurile româneşti în euro arată atractiv, tranzacționând cu mult în afara colegilor lor de rating. Cu toate acestea, diferența actuală dintre ROMGB și ROMANI acoperă o potențială depreciere a leului de aproximativ 2%, în 2023.
